Cristian Buşoi, la Adevărul Live: Lista de Senat de la Bucureşti, deschisă de o personalitate din zona culturii sau a mediului de afaceri

Preşedintele PNL Bucureşti Cristian Buşoi FOTO Sever Gheorghe

Preşedintele PNL Bucureşti, Cristian Buşoi, a vorbit, joi, la Adevărul Live, despre intrarea în insolvenţă a RADET,  despre alcătuirea listei PNL la alegerile parlamentare, dar şi despre impactul protestelor asupra campaniei electorale.

Principalele declaraţii: 

Despre protestele anunţate în Bucureşti

PNL are o poziţie clară, fermă, pe subiect. Senatorii PNL au votat la vedere pentru cererea DNA. Aţii văzut că s-a făcut din nou o coaliţie. În special PSD l-a sprijinit pe Gabriel Oprea, dar au fost şi alţii: ALDE, parlamentari din fostul UNPR. 

Cred că suntem într-o situaţie în care oamenii sunt mai sensibili, mai implicaţi. Din momentul Colectiv românii au înţeles că în momentul în care apar lucruri în dezacord cu ei, trebuie să reacţioneze. Această mobilizare pe subiecte de interes general e binevenită. 

Despre cazul Oprea

Am auzit argumentele că DNA nu s-ar ocupa de omoruri din culpă şi altele. Sunt argumente. Nu cred că Senatul ar trebui să intre pe fondul problemei lui Oprea. Judecătorii sunt cei care decid. Nici măcar nu a fost o cerere de arestare. Aceasta produce emoţie, să spunem. Pur şi simplu s-a cerut o încuvinţare a urmăririi penale. Din acest punct de vedere poziţia PNL e clară: nu Parlamentul ia decizii în această speţă. Justiţia trebuie să-şi urmeze cursul. Nu ştiu de ce PSD şi ALDE fac situaţia complicată. 

Despre plângerile depuse de Kovesi şi campania împotriva DNA

În mod evident e o critică a DNA-ului care de multe ori depăşeşete critica normală a unei societăţi asupra instituţiilor statului. Împotriva DNA s-a declanşat un atac foarte puternic. Procurorii sunt, cumva, ţinta unor campanii mediatice. Trebuie să găsim un echilibru. Unele lucruri trebuie corectate. Cred că dumneai are toate argumentele să se lupte şi să apere activitatea celor din instituţie.

Există un fir roş între toţi cei menţionaţi de dumneavoastră (n.r.-Gabriel Oprea, Traian Băsescu, Victor Ponta). Nu sunt persoane cu obiectivitate, ci au o mare parte subiectivă. Cred că orice critică poate fi acceptată în România, dar de aici şi până a declanşa un asalt e o cale lungă. 

Despre discursul premierului Cioloş în Parlament

E un moment important şi un moment în care s-au despărţit apele. PSD, în mod evident, a lansat ideea că nu se mai află la guvernare, nu se mai află la putere. Discursul lui Dragnea a fost unul populist, cu nuanţe de naţionalism. A fost şi un discurs cu lucruri neadevărate. Cioloş a redus sinecurile şi influenţa politicului în instituţiile de stat. A făcut paşi pentru deblocarea fondurilor europene. A făcut paşi importanţi în domeniul Sănătăţii. În mod clar lumea înţelege că proiectele europene se întind pe mai mulţi ani. Important e să reducem pierderile din fondurile europene.  

Despre Sănătate şi medicamente

Scandalul Hexi Pharma nu poate fi pus în cârca domnului Cioloş. E o dezvăluire de presă.Acesta a fost o problemă de sistem, ţine de mai multe guvernări. 

Despre preţurile la medicamente. Domnul Dragnea, fie nu înţelege mecanismul, fie manipulează.  Ministrul Sănătăţii a explicat bine. Statul nu pierde niciun ban, pentru că avem mecanismul de clawback. Noi oricum cheltuim doar şase miliarde de lei pentru medicamente compensate şi gratuite, în farmacii şi pe programe. Tot ce trece de un 1,5, unu virgulă cinci şi un pic pe trimestru, se returnează de companiile famraceutice prin mecanismul de clawback. Minciuna şi dezinformarea timpul Guvernului PSD că ducând cel mai mic preţ la medicamente, bugetul de stat a făcut o economie de sute de milioane de lei, e o minciună şi dezinformare tipic pesedistă.

Nu există această economie. Şase miliarde de lei cheltuia înainte, şase miliarde cheltuie şi acum (...) Însă, sunt şi anumite efecte perverse. Preţurile foarte mici duc la exporturi paralele. Băieţii deştepţi iau medicamente din România şi le vând în Germania, în Franţa, făcând profit şi privând pacienţii de medicamente absolut esenţiale. Doi, preţul cel mai mic din ROmânia strică preţul din ţări mai dezvoltate. Atunci, noile companii farmaceutice nu mai adc medicamente nou descoperite care pot salva vieţi în România. Pentru că e o piaţă mică, pentru că sunt mecanisme care duc preţul foarte jos şi pentru că le strică pieţe mult mai importante. Este o pură demagogie care are efecte secundare foarte proaste. 

Chestiunea ridicaă de Dragnea e una falsă, pentru că vorbeşte doar despre creşterea preţului la medicamentul original. Ai deja trei tipuri de medicamente cu aceeaşi substanţă activă. Astăzi, pacientul poate avea acces la cel mai ieftin medicament, care are aceeaşi substanţă activiă. Medicii sunt obligaţi să prescrie pe substanţă activă. Ştiu pentru că am muncit la această măsură în mandatul meu. Statul român compensează preţul medicamentului cel mai mic. Faptul că există un medicament asemănător la un preţ un pic mai mare nu prejudiciază nici statul român, nici pacientul.  

Nu trebuie încurajat comerţul paralel. Medicamente foarte necesare nu mai sunt la dispoziţia farmaciilor şi spitalelor  pentru că ele au fost deja exportate. Medicamente foarte ieftine nu mai sunt aduse din străinătate. Ministrul Sănătăţii s-a făcut remarcat pe vremuri, când pentru a ajuta copilaşi şi oameni în suferinţă aducea de la Viena medicamente foarte ieftine care nu se mai găseau în România. Pentru că, din această politică păguboasă tipic PSD-istă, populistă, nu mai e rentabil să aduci aceste medicamente în Romîânia. 

Domnul Bănicioiu a avut dreptate să aplice un ordin şi o lege pentru că altfel s-ar fi pus în situaţia de a face un abuz. Evident, trebuie puse în balanţă avantajele şi dezavantajele. S-a dus la preţul cel mai mic pentru medicamentele inovative, pe cele nou descoperite. Cele mai multe dintre aceste medicamente sunt compensate de statul român. Fie se dau cu aprobarea expresă a Casei de Sănătate. Vă aduc aminte de vechile liste de aşteptare. Eu le-am eliminat, fiind preşedinele Casei. Fie erau prescrise pe reţete de un medic. Sunt rare cazurile când un pacient îşi permite să cumpere din propriul buzunar. Pacienţii cumpără din propriul buzunar, de obicei, medicamentele fără reţetă, care-s mai scumpe decât în Occident pentru că farmaciile trebuie să facă o plusvaloare care să le permită funcţionarea. 

În programul electoral ne vom limita la cinci măsuri: dublarea salariilor medicilor şi personalului medica, construcţia  opt spitale noi (trei din fonduri europene, restul din parteneriat cu autorităţile). Vor fi descrise (n.r.-zonele unde vor fi spitalele). De asemenea, Casa medicului, un program de susţinere a autorităţilor locale pentru medici. Adică un loc pentru consultaţii şi locuit , pentru a atrage medicii în mediul rural, pentru că nu avem aici medici. 

Cea de-a patra măsură e actualizare bianuală a listei medicamentelor în mod foarte transparent. Nu în ultimul rând, apărarea drepturilor pacienţilor.

Despre Cioloş

Domnul Cioloş nu a avut deloc un discurs politic. A fost un discurs hotărât. Aş vrea să vină mai mult spre zona politică. Premierul a apucat să facă la instalare o promisiune şi se ţine. A spus că nu se va alătura niciunei forţe politice. Chiar de curând a lăsat de înţeles că îşi doreşte sau e dispus să continue munca din prezent cu formaţiuni cu care rezonează. 

Există formaţiuni politice care şi-au arătat deschiderea. PNL şi-a arătat deschiderea să facă un proiect cu domnul Cioloş. USR şi-a arătat deschiderea. Ieri, în CMGB, a arătat că putem lucru pe un front comun. Cred că şi la UDMR ar putea fi o deschdiere pentru un proiect alături de Cioloş.

Despre majoritatea parlamentară

PNL va merge la consultări, se va coordona cu preşedintele României. Cioloş e opţiune foarte serioasă pentru susţinere. Sigur, trebuie să agreăm mai multe lucruri secundare, dar importantă. Importantă e şi o altă susţinere, alta, în afara PNL. La locale a fost un raport 37% - 32%, PSD - PNL. Ar fi bine ca USR să ajungă în Parlament. Sper ca în Bucureşti să avem un rezultat mai bun. Mereu, la alegerile parlamentare, forţele de dreapta vor avea rezultate mai bune ca la locale. Acum, Cioloş, pare soluţia cea mai probabilă. 

Despre listele parlamentare 

Va fi un mix de echilibru între liderii actuali şi figuri noi. Din partid şi afara partidului. Vorbim de locuri eligibnile şi chiar capete de listă. Exemplul Timiş: la Camera Deputaţilor vine rectorul Universităţii de Veste, Pirtea. E un om nou. La iaşi, nu pot dezvălui nume. E posibil să fie o personalitate improtantă. La Senat, deschiderea listei, cel mai probabil va fi o personalitate culturală sau din zona de afaceri. 

La Cameră aş vrea să fie doamna Gorghiu. Rămâne să decidă dumneai dacă rămâne sau nu. Dacă nu e domnia sa, ar putea fi altcineva din afara partidului. Nu putem da, însă, la o parte parlamentarii care au avut o activitate bună, integri. 

Oamenii noi pe care îi aducem vrem să fie cu notorietate. 

Domnul Blaga nu e sub niciun control judiciar. Nu e parte a niciunei investigaţii sau proces. Nu e sub incidenţa criteriilor de integritate. Nu e parte a niciunei probleme în Justiţie. Acesta va candida acolo unde a candidat. 

Eu cred că e corect să rămân în mandatul pe care l-am primit: de a reprezenta România în Parlamentul European. cel puţin, pentru listele la Parlament nu intenţionez să candidez. Sunt obiectiv, nu sunt direct interesat să ocup un loc pe listă.

Despre intrarea RADET în insolvenţă

Opinia mea este că (n.r.-intrarea în insolvenţă) nu deblochează situaţia, ci o complică. E o soluţie de mare risc. Primăria Capitalei avea patru soluţii la dispoziţie (...) Prima şi cea mai bună: de a găsi resurse, poate chiar un mic împrumut de a plăti acea sumă care e deja recunoscută de Justiţie. Suma de 250 de milioane de lei care da o gură de oxigen ELCEN-ului şi Ministerului Energiei să poată să achiziţioneze gaz. Restul fatoriei să fie eşalonată. Eventual, să se renunţe la penalităţi şi să se ţină Primăria de acea eşalonare, pe zece ani, să zicem. N-ar fi fost un mare efort. A doua soluţii era să se reia procesul de fuziune între ELCEN şi RADET. 

A treia situaţie putea fi aceea de a desfiinţa cu totul RADET-ul şi a face o nouă societate: RADET 2 sau a se da unei direcţii de specialitate din Primărie delegarea pentru a se ocupa de serviciul de furnizare a apei şi a căldurii. Şi să se înceapă de la zero cu termene asumate şi cu plata tuturor facturilor, în raport cu ELCEN-ul.  Iar cea de-a patra soluţie, cea mai proastă în opinia mea, cea mai riscantă, cea de a trece societatea în insolvenţă. 

Insolvenţa nu e o soluţie pentru RADET. Insolvenţa poate dura maxim 24 de luni, trebuie făcut un plan de reorganizare. N-are cine să facă un plan de reorganizare care să scape fundamental situaţia. Ei o să facă un plan pe hrtie, o să mai concedieze câţiva angajaţi care o să ajungă pe drumuri şi nu se va întâmpla nimic. Problema nu e de organizare. 

Problema e că Primăria trebuie să-şi plătească datoriile. Doi: nu are nicio şansă să-şi ia licenţa de funcţionare şi nu are nicio şansă să îi fie delegat în mod oficial serviciul de furnziare. pentru că acum funcţionează după o decizie din anii 90. cel mai grav, cel mai criminal în opinia mea, e că nu mai poate accesa fonduri europene. Ca să accesezi fonduri europene trebuie să îndeplineşti două condiţii: să obţii licenţa şi să ai serviciu de delegare. Ori, ei nu pot îndeplini aceste condiţii. În următorii ani, bucureştenii vor plăti în continuare facturi umflate cu 30%, 40%, care sunt acum pierderile suferite de acele conducte găurite (...) Bugetul va plăti tot subvenţii umflate, cu toate că aveam la dispoziţie 180 de milioane  de euro, bani nerambursabili, din fonduri europene pentru a îmbunătăţi această infrastructură.  

Cel mai grav, e faptul că nu mai pot fi accesate fonduri europene. O societate în insolveţă nu poate îndeplini condiţiile. Facturile bucureştenilor vor fi umflate.