Norica Nicolai şi Renate Weber, scrisoare către liderii europeni: „Opinia publică românească a fost şocată de numărul enorm de protocoale secrete ale SRI“

Norica Nicolai şi Renate Weber, scrisoare către liderii europeni: „Opinia publică românească a fost şocată de numărul enorm de protocoale secrete ale SRI“

Norica Nicolai şi Renate Weber

Europarlamentarii români Norica Nicolai şi Renate Weber, membri ai grupului ALDE, au trimis o scrisoare către liderii europeni în care vorbesc despre protocoalele secrete încheiate de SRI cu alte instituţii ale statului, printre care şi Parchetul General.

Ştiri pe aceeaşi temă

Scrisoarea, publicată de dcnews.ro, vine în contextul în care Viorica Dăncilă va fi audiată pe 3 octombrie în Parlamentul European pe tema statului de drept din România.

"Stimate cancelar Sebastian Kurz

Stimate preşedinte al CE, Jean Claude Junker

Stimate vicepreşedinte al CE, Frans Timmermans

Stimate preşedinte al PE, Antonio Tajani,

Stimaţi lideri ai grupurilor politice din PE, membri ai Conferinţei preşedinţilor

În legătură cu dezbaterea convenită de Conferinţa Preşedinţilor cu privire la România, care va avea loc la 3 octombrie şi în sprijinul scrisorii pe care am trimis-o alături de cererea noastră privind titlul dezbaterii "Impactul protocoalelor secrete asupra legii în România ", vă rugăm să ne permiteţi să vă oferim câteva informaţii pe care le considerăm utile.

În ultima sesiune plenară din 2017 a Parlamentului European, am avut o dezbatere privind statul de drept în România. Realizând faptul că informaţiile disponibile nu erau suficiente pentru a se ajunge la o concluzie bine fundamentată, plenul a decis să trimită României o misiune de informare LIBE. Această misiune nu a ajuns niciodată în România din motive neclare, deşi ar trebui o cercetare atentă înainte de a trece la acţiune.

Între timp, în ultimele luni, opinia publică românească a fost şocată după dezvăluirea accidentală a unui număr enorm de protocoale secrete încheiate între Serviciul Român de Informaţii (SRI), pe de o parte, şi multe alte instituţii şi agenţii de stat. Mai mult de 550 de protocoale au fost încheiate în ultimii 10-15 ani, din care aproximativ 350 sunt încă implementate, potrivit directorului SRI.

Cu toate acestea, cea mai tulburătoare dezvăluire se referea la protocoalele secrete din 2009 dintre Serviciul Român de Informaţii, pe de o parte, şi Procurorul General, Curtea Supremă, Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, care au permis o interferare flagrantă a serviciilor secrete în activitatea justiţiei. În 2016 a fost încheiat un nou protocol secret între SRI şi Procurorul General. De fapt vorbim despre o reţea de acorduri secrete care a generat un sistem de justiţie selectivă. În acest cadru, Serviciului Secret i s-a permis să efectueze investigaţii judiciare, interzise de Constituţie. În urma acestei cooperări ilegale, sute de mii de conversaţii ale românilor au fost înregistrate ilegal. Mai mult, ca şi în celebrul şi infamul proces Dreyfuss, sentinţele au fost date pe baza dovezilor care nu au fost prezentate celor inculpaţi, care în cele din urmă au fost condamnaţi fără a avea posibilitatea de a se apăra în mod corespunzător.

Practic, nici o înregistrare audio sau video adusă ca probă de către procuratură nu a putut fi verificată de experţi neutri şi obiectivi. În urma unor anchete neoficiale ale experţilor s-a descoperit că aceste înregistrări au fost falsificate, iar experţii au fost hărţuiţi de procurorii anticorupţie. În mai multe cazuri, judecătorii au descoperit sute şi sute de transcrieri false făcute de agenţii SRI, iar în prezent mai mulţi agenţi SRI se află sub anchete penale.

Cu toate acestea, ar trebui să ştiţi că acei judecători şi procurori care au refuzat să pună în aplicare ordinele primite de la serviciul secret sau de la unii procurori anti-corupţie (DNA) au fost acuzaţi de infracţiuni inventate şi mulţi dintre ei au fost condamnaţi la închisoare după procese nedrepte. Potrivit datelor oficiale furnizate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), 63% dintre judecătorii români şi 60% dintre procurorii români au fost supuşi anchetelor penale în ultimii trei ani. Fără îndoială, scopul a numeroase investigaţii a fost acela de a controla judecătorii şi procurorii, de a-i face vulnerabili la presiune pentru a face ceea ce li s-a ordonat. Independenţa procurorilor şi a judecătorilor a fost afectată tocmai de agenţii Serviciului Român de Informaţii şi de colegii lor din DNA.

Unul dintre aceşti judecători, Stan Mustaţă, care a decis să vorbească, a murit brusc cu câteva luni în urmă, în condiţii foarte suspecte, în timp ce se afla la închisoare.

În cele trei protocoale pe care le ataşăm la această scrisoare, veţi vedea referiri la protecţia securităţii naţionale. Dar, vă rugăm să fiţi conştienţi de faptul că acestea nu au fost implementate în legătură cu terorismul sau ceva similar. În România, conform unei decizii a Consiliului Superior pentru Apărarea Ţării, un organism fără caracter legislativ sub coordonarea preşedintelui, corupţia a fost considerată o ameninţare la adresa securităţii naţionale. De aceea, aceste protocoale au fost aplicate în cazuri individuale legate de corupţie. Aceasta este explicaţia pentru care în România numărul mandatelor eliberate pentru "interceptarea comunicaţiilor" (în majoritatea cazurilor de telefonie), bazat pe legea securităţii naţionale, a fost mai mare decât oriunde în UE:

2009 - 3011;

2010 - 3183;

2011 - 3805;

2012 - 3602;

2013 - 3791;

2014 - 2692;

2015 - 2740;

2016 - 3660;

2017 - 2661;

1 ianuarie - 31 mai 2018 - 960

În toţi aceşti ani, din cele aproape 30.000 de cereri, majoritatea lor provenind de la Departamentul Naţional Anticorupţie, doar trei au fost respinse! 

Durata acestor mandate a fost iniţial de şase luni, însă cele mai multe dintre ele au fost prelungite ulterior pentru încă trei luni de fiecare dată, fără a se raporta la numărul maxim de solicitări de prelungire. Actualul preşedinte al Comisiei parlamentare pentru controlulul Serviciului de Informaţii a spus că, potrivit unor date pe care le-au primit, aproximativ 6 milioane de persoane au fost supuse supravegherii, inclusiv, de exemplu, în anul 2012, întregul Guvern şi peste 100 de membri ai Parlamentului .

După cum puteţi vedea din protocoale, procurorii au fost obligaţi să raporteze Serviciului de Informaţii la fiecare două luni ceea ce au obţinut în investigaţiile lor.

Având în vedere acest context dificil, delegaţiile române din cadrul ALDE consideră că o dezbatere privind statul de drept trebuie să ridice şi să evalueze în mod special aceste situaţii. Pentru a vă asigura că nu se vor mai întâmpla în România sau în niciun alt stat membru.

Din aceste motive, vă solicităm să vă sprijiniţi propunerea noastră care are ca scop discutarea adevăratelor ameninţări la adresa statului de drept şi să acceptaţi titlul "Impactul protocoalelor secrete asupra statului de drept în România".

Renate Weber

Norica Nicolai

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: