Nationalizarea - interzisa de Senat prin Constitutie

Senatorii au tratat revizuirea Constitutiei cu mai multa seriozitate si interes decat deputatii. S-a muncit zi-lumina, timp de o saptamana incheiata, atat cat a durat sesiunea extraordinara, plus

Senatorii au tratat revizuirea Constitutiei cu mai multa seriozitate si interes decat deputatii. S-a muncit zi-lumina, timp de o saptamana incheiata, atat cat a durat sesiunea extraordinara, plus dupa-amiaza de luni, prima a sesiunii ordinare. Opozitia a luptat cu indarjire si cu argumente pentru fiecare amendament respins de PSD in Comisia de revizuire, ceea ce, din cauza instabilitatii majoritatii de doua treimi necesara adoptarii modificarilor, i-a determinat pe senatorii Puterii sa accepte schimbari semnificative fata de varianta Camerei Deputatilor. Dupa dezbaterea din Senat, cele mai importante puncte ale revizuirii Constitutiei arata astfel: l La articolul 1, ca urmare a presiunilor senatorilor-revolutionari, alineatul 3 a fost modificat cu o formulare alambicata, contestabila, care atesta ca drepturile si libertatile fundamentale ale statului de drept Romania "reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si ale idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate". l Articolul 23, referitor la libertatea si inviolabilitatea persoanei (habeas corpus), se completeaza cu un alineat conform caruia, in cursul urmaririi penale, arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile, se poate prelungi cu cate cel mult 30 de zile, pe un termen "rezonabil" ce nu poate depasi 180 de zile. Camera Deputatilor a fixat durata maxima arestarii preventive la 120 de zile, forma finala urmand a fi decisa la medierea intre cele doua variante. l Senatul, la propunerea lui Petre Roman, a votat interzicerea expresa a nationalizarii si a oricarei alte masuri de trecere silita in proprietatea publica a bunurilor pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase sau politice a titularilor (art. 41 din Constitutie) l S-a renuntat la organizarea Legislativului pe principiul "Camerelor oglinda", atributiile de legiferare ale senatorilor si deputatilor fiind diferentiate (insuficient, dupa opinia unor opozanti). Astfel, Camera Deputatilor va dezbate "in prima instanta" ratificarea tratatelor, a acordurilor internationale si a masurilor legislative ce decurg din acestea, precum si legi organice care vizeaza siguranta nationala, organizarea si functionarea unor institutii publice precum radioul si televiziunea, Avocatul Poporului s.a.m.d., senatorii avand privilegiul de a se pronunta ultimii. In celelalte domenii de legiferare, prima Camera sesizata va fi Senatul. l Regimul ordonantelor de urgenta a starnit dezbateri aprige. Senatorii au decis ca, pe viitor, Guvernul va putea emite asemenea acte normative "numai in situatii extraordinare, a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia motivarii urgentei in cuprinsul acestora" (art. 114 din Constitutie). l Senatorii PD si aliatii lor liberali au reusit sa-si impuna punctul de vedere (respins cu fermitate de PSD la Camera Deputatilor), conform caruia "sumele reprezentand contributiile (taxe si impozite - n. red.) la constituirea unor fonduri se folosesc numai potrivit destinatiei acestora" (art. 138). l Articolul 127 din Constitutie consacra, in noua forma, dreptul minoritatilor de a folosi limba materna in Justitie, in conditiile in care actele procedurale se intocmesc exclusiv in limba oficiala a statului. Conditiile in care va functiona institutia interpretului de instanta vor fi stabilite, la presiunile UDMR, prin lege organica.