Klaus Iohannis şi-a făcut bilanţul: Au fost provocări majore. S-a încercat acapararea statului român de forţe nedemocratice

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a prezentat bilanţul primului mandat. Şeful statului a subliniat că a fost unul dintre cei care au oprit PSD în încercarea de a acapara statul şi a oprit derapajele din zona Justiţiei.

Rămâi pe adevarul.ro pentru cele mai noi declaraţii.

Au fost cinci ani cu provocări majore, dintre care cea mai gravă a fost pericolul ca ţara noastră să iasă de pe traiectoria sa occidentală. Tocmai de aceea, cel mai mare câştig al mandatului meu este menţinerea cursului democratic şi pro-european al României. În ciuda multiplelor adversităţi politice, am urmărit consecvent şi fără compromisuri obiectivele strategice ale ţării noastre şi am consolidat, astfel, temelia pe care să ridicăm, în anii care vin, România normală.

Mandatul de Preşedinte l-am primit din partea cetăţenilor şi, de aceea, este necesar un exerciţiu de transparenţă, cu bilanţul tuturor acestor direcţii şi acţiuni, un bilanţ pe care mi-l asum. Am dorit să fac această prezentare acum, după alegerile prezidenţiale, pentru că un astfel de demers este unul instituţional şi nu trebuie supus unei inerente politizări specifice unei campanii electorale.

Încă de la debutul mandatului meu, am iniţiat, în ianuarie 2015, consultări cu partidele politice parlamentare care s-au concretizat prin încheierea Acordului privind creşterea bugetului alocat Apărării la 2% din PIB. Este o decizie majoră, care face din România un partener credibil şi puternic în NATO şi asigură, în acelaşi timp, finanţarea atât de necesară modernizării şi dotării Armatei României.

În privinţa politicii noastre externe, m-am axat pe cele trei coordonate care au constituit filonul de continuitate al mandatului meu şi mă refer, desigur, la creşterea rolului României în NATO şi în Uniunea Europeană, şi extinderea şi întărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Vizita pe care am făcut-o la Casa Albă, în iunie 2017, a fost prima a unui şef de stat din Europa Centrală şi de Est în mandatul Preşedintelui Donald Trump şi a fost urmată, doi ani mai târziu, de o nouă întâlnire extrem de consistentă, care a marcat decisiv aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre statele noastre.

Fiind un pro-european convins, mi-am propus şi am reuşit ca, pe parcursul mandatului meu, România să devină un membru respectat al marii familii europene şi activ în dezbaterile deloc uşoare care au marcat parcursul Uniunii în această perioadă.

În cadrul Summitului din 9 mai a.c. de la Sibiu, prima reuniune a Consiliului European găzduită de ţara noastră, sub deviza „Spiritului de la Sibiu”, toţi liderii europeni şi-au luat răspunderea să continue, împreună, proiectul european şi să acţioneze pentru a le asigura tuturor cetăţenilor europeni o viaţă din ce în ce mai bună.În plan intern, buna funcţionare a autorităţilor publice s-a aflat în centrul preocupărilor mele ca Preşedinte. În ultimii trei ani, s-a încercat acapararea întregului stat român şi şubrezirea lui prin slăbirea justiţiei şi prin plasarea în funcţii de conducere a unor incompetenţi cu un anumit carnet de partid.Pentru a contracara aceste forţe profund nedemocratice, care au încercat oprirea luptei anticorupţie, am uzat de toate mecanismele constituţionale.

Bilanţul tuturor acestor acţiuni întreprinse de mine vorbeşte de la sine: Ordonanţa de urgenţă 13 nu a intrat în vigoare. Amnistia şi graţierea, aceste priorităţi zero pentru PSD, nu au fost obţinute. Codurile penale favorabile infractorilor nu au intrat nici ele în vigoare.Chiar şi schimbările legislative din domeniul justiţiei, susţinute de majoritatea toxică din ultimii trei ani, nu au intrat în vigoare în forma lor iniţială, datorită sesizărilor repetate la Curtea Constituţională şi a retrimiterilor succesive înapoi în Parlament.

Totodată, am convocat, pe 26 mai a.c., referendumul privind justiţia, prin care peste 6 milioane de români au răspuns clar că statul de drept trebuie consolidat.În toată această luptă, i-am avut alături pe români, atât pe cei din ţară, cât şi pe cei din diaspora, aceştia din urmă supuşi unor umilinţe revoltătoare pentru dorinţa lor de a-şi exercita dreptul fundamental de a vota.

Această situaţie de netolerat a încetat în momentul în care am cerut introducerea votului prin corespondenţă şi votului pe durata a trei zile în străinătate, măsuri care au permis desfăşurarea ultimului scrutin în condiţii civilizate.Încă de la începutul mandatului, mi-am propus o agendă extinsă în ceea ce priveşte modernizarea şi recredibilizarea instituţiilor publice, precum şi construirea unui parteneriat solid şi funcţional între instituţia prezidenţială şi organizaţiile societăţii civile.

Un parteneriat care să nu se rezume doar la chestiuni punctuale, ci unul pe termen lung, care să poată fi extins în numeroase domenii ale vieţii publice. Mi-am dorit ca această colaborare să fie una constantă, onestă şi directă, pentru că doar printr-o abordare deschisă instituţiile publice din România şi organizaţiile neguvernamentale pot contribui în mod esenţial la consolidarea parcursului democratic şi european al ţării noastre.

În ceea ce priveşte politica internă, am utilizat toate instrumentele constituţionale avute la dispoziţie pentru schimbarea modului de funcţionare a instituţiilor statului, pentru reforma mecanismelor electorale, a partidelor şi a clasei politice în ansamblu.

Principiul în care cred cu tărie este acela că integritatea şi profesionalismul oamenilor politici reprezintă cheia de boltă a unei schimbări majore de paradigmă în modul în care instituţiile se raportează la cetăţean.

Este unul dintre motivele pentru care m-am implicat activ, încă de la preluarea mandatului prezidenţial, în schimbarea legislaţiei electorale şi a legii partidelor.

De asemenea, am susţinut în mod constant, în cadrul tuturor întâlnirilor pe care le-am avut cu reprezentanţii autorităţilor publice centrale sau locale, cât de importantă este buna guvernare pentru dezvoltarea României.

Educaţia şi cercetarea au reprezentant pentru mine o prioritate. Abordarea mea în aceste domenii a fost una constructivă, menită să asigure stabilitate, predictibilitate şi credibilitate, recunoscând atât performanţele sistemului, cât şi problemele acestuia, promovând exemplele pozitive şi identificând soluţii acolo unde se impun.Proiectul meu de suflet rămâne însă „România Educată”, cea mai amplă consultare de până acum în domeniul educaţiei, deschisă întregii societăţi.

Demarat în februarie 2016, „România Educată” s-a născut din dorinţa de a conferi sistemului de învăţământ stabilitatea şi predictibilitatea de care are nevoie pentru a se dezvolta, fără presiuni de timp şi fără presiuni electorale. Au fost puse astfel bazele unei viziuni şi a unei strategii pentru educaţia din România.

În plan economic, am cerut permanent politici economice responsabile, investiţii consistente şi constante, echilibre sănătoase şi prudenţă fiscal-bugetară, iar atunci când aceste patru direcţii au fost ameninţate de decizii greşite am acţionat, în limita prerogativelor constituţionale, pentru stoparea derapajelor.Totodată, am avut un intens dialog constructiv cu mediul de afaceri, am încurajat competitivitatea şi am promovat sectoare relevante pentru economia României.

În domeniul sănătăţii, am avut în vedere obiectivele asumate în Programul Prezidenţial, promovând în mod special educaţia pentru sănătate şi prevenţia, precum şi plasarea pacientului cu adevărat în centrul sistemului, valorizarea personalului medical şi, nu în ultimul rând, implementarea inovaţiei în medicină, prin susţinerea conceptului de medicină personalizată.

Ca mediator între factorii de decizie din sfera sănătăţii publice şi societate, mi-am propus şi cred că am reuşit să creăm, la Palatul Cotroceni, cadrul de dialog şi dezbatere asupra situaţiei sistemului sanitar şi asupra posibilelor soluţii pentru a-l face mai corect şi mai eficient pentru cetăţeni.

Din perspectiva patrimoniului cultural şi a promovării culturii, am urmărit de-a lungul mandatului meu respectarea, de către autorităţile şi instituţiile publice, a dreptului la identitate, a accesului garantat la cultură şi la dezvoltare spirituală neîngrădită a tuturor cetăţenilor.

Am acordat o atenţie deosebită ocrotirii valorilor culturale ale minorităţilor, ca expresie a contribuţiei valoroase a acestora la patrimoniul cultural naţional, a libertăţii de creaţie şi, de exemplu, al dialogului între culturi. De câte ori am avut prilejul, am promovat creatorii şi am susţinut dezvoltarea creativităţii contemporane.

Centenarul Marii Uniri mi-a oferit ocazia de a sublinia, prin participarea la numeroase manifestări, în toate regiunile istorice ale ţării, importanţa realizării unităţii naţionale, ca proiect de succes al naţiunii, replicabil astăzi în angajamentul României pentru o Uniune Europeană solidară, a păcii şi prosperităţii pentru toţi cetăţenii ei.

Acestea sunt în linii mari principalele direcţii care au ghidat întreaga mea activitate pe parcursul primului mandat de Preşedinte al României. Bilanţul detaliat, fiindcă aceasta este doar o introducere, pe fiecare domeniu în parte va putea fi consultat pe site-ul Preşedinţiei într-un document exhaustiv, de peste 800 de pagini.

Dată fiind întinderea sa semnificativă, am ales să punem la dispoziţia opiniei publice acest document în format digital, şi nu tipărit, pentru a promova o conduită responsabilă faţă de mediul înconjurător.