Kelemen Hunor, la Adevărul Live: Până nu am plecat de acasă nu am văzut români. Am învăţat limba română foarte târziu

Kelemen Hunor, candidatul UDMR la Preşedinţie, a răspuns, la Adevărul Live, întrebărilor bloggerilor adevarul.ro. Liderul UDMR a oferit argumente favorabile proiectului de autonomie şi a vorbit şi despre orientarea României pe plan extern în situaţia în care va ajunge preşedinte.

Eva Galambos: De ce candidaţi domnulue Kelemen Hunor?

Candidez pentru că am o viziune despre România şi despre comunitatea maghiară din România.

Cum explicaţi faptul că astăzi, când suntem în UE, în democraţiile dezvoltate se manifestă dorinţa asta de autonomie?

Fac o diferenţiere foarte clară: autonomia nu înseamnă secesionism. Autonomia înseamnă în interiorul statului şi fără să lezez integritatea teritorială. În multe state din UE este o căutare de drum. În Marea Britanie, în Scoţia, cei care au dorit să rămân în interiorul Regatului Unit sunt o majoritate. Tendinţele secesioniste, dacă apar, nu au succes.

Manuel Stănescu, doctor în istorie: Ţinând cont de evoluţia geopolitică, veţi fi de acord cu o schimbare de paradigmă a securităţii României?

Nu cred că în acest moment ar trebui să ne gândim la o altă strategie. Parteneriatul cu SUA trebuie întărit. Eu merg mai departe. Este o strategie care furnizează securitate şi pentru UE. Sunt de acord cu creşterea cheltuielilor pentru Apărare. Articolul 5 oferă destule strategii pentru România şi întârirea parteneriatului este vital

Credeţi că în partidul pe care îl conduceţi există ofiţeri acoperiţi ai serviciilor de securitate maghiare?

Sunt convins că nu există.

Dan Marinescu: Dar ai serviciilor româneşti?

Sunt convins că nu există. Consider că în acest moment este o dezbatere uşor falsă. Nu ar trebui să avem nici în presă, nici în justiţie, nici în politică agenţi de orice fel. Întrebarea este dacă controlul parlamentar este real sau extrem de superficial. Am impresia că nu există un control profund, aşa cum există în alte state. Nici în zona economică nu ar trebui să existe agenţi acoperiţi.

Marius Diaconescu, conferenţiar universitar: Prin politica paşilor mărunţi, aţi ajuns să participaţi activ la guvernarea locală şi centrală. Dvs. candidaţi la Preşedinţia României. Ce veţi face pentru integrarea maghiarilor din România în societatea românească? Marea problemă a ungurilor este că după aproape 100 de ani nu se consideră cetăţeni ai României.

Răspunsul poate fi aşa: sigur că da. Noi nu ne gândim la o formulă stat în stat. Niciodată nu am propus aşa ceva. Este o înţelegere greşită a dezideratelor noastre. Autonomia înseamnă subsidiaritate. În cazul maghiarilor există o dorinţă de a primi garanţii instituţionale, de a păstra identitatea etnică. Garanţii instituţionale înseamnă garanţii prin care identitatea etnică nu este pusă în pericol şi nu înseamnă stat în stat. E greu să spui că eşti cetăţean cu drepturi egale când auzi zilnic că trebuie să pleci din ţară.

Ar trebui să fim egali şi în drepturi şi în obligaţii şi să fim cetăţeni respectaţi de instituţiile statului. Pe termen mediu şi lung, mentalitatea se va schimba. În 1990, de la o inscripţie bilingvă, au apărut conflicte condamnabile. De atunci se dovedeşte că prin dialog se pot găsi soluţii pentru ca maghiarii să se simtă acasă. Fiecare comunitate are dorinţa de a nu pierde identitatea etnică. Poţi fi cetăţean român dar şi un etnic maghiar care şi-a păstrat elementele identităţii etnice.

În cazul în care s-ar ajunge la un referendum, aţi accepta ca după adoptarea referendumului  tema autonomiei Ţinutului Secuiesc să dispară?

Absolut de acord. Dacă există acele garanţii de a păstra identitatea, nimeni nu doreşte altceva.

Sever Ioan Miu: Credeţi că UDMR va obţine autonomie în următorii 50 de ani?

Sper că mai repede. Cred în forţa argumentelor şi în empatie. În cei 24 de ani foarte multe lucruri s-au schimbat. Fiecare majoritate este responsabilă pentru minoritate. Românii nu se vor mai speria când maghiarii spun autonomie. Maghiarii vor fi convinşi că nimeni nu doreşte ca această comunitate să dispară. 

Pagina dvs. de Facebook în limba română a apărut abia în 2014? De ce?

Am avut un site bilingv. Am administrat două pagini de Facebook. E nevoie de mai multă comunicare în română. Voi păstra această cale de comunicare şi după alegeri.

George Jiglău, politolog: Cu cine veţi alege să mergeţi în turul II? Cu minoritarul Klaus Iohannis sau aliatul de la guvernare?

Ar fi extrem de neprofesionist să vorbesc de turul II. După primul tur vom lua o decizie pragmatică.

Ce înseamnă o viziune pragmatică?

O viziune pragmatică înseamnă că vom analiza ce se va întâmpla cu această ţară şi care sunt şansele de a realiza dintre deziderate pentru a rămâne un factor de echilibru.

Poate că o mare parte din neclaritatea din spaţiul public, atunci când vorbim de autonomie, estepentru că discuţia se poartă la nivel simbolic. Spuneţi-ne câteva elemente.

Vorbim de descentralizare şi subsidiaritate extrem de puternice. Asta înseamnă mai multă putere în mâna comunităţilor locale. Din punct de vede economic ar trebui să decizi care sunt priorităţile tale. În ceea ce priveşte infrastructura judeţeană ar însemna îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţii locale. Dacă deciziile sunt luate local şi rezultatele vor fi mai bune, decâr să aştepţi de la bucureşti să se rezolve problemele.

Sever Ioan Miu: Aţi spus că fiecare majoritate este responsabilă de minoritatea sa. Credeţi că autorităţile maghiare se poartă bine cu românii din Ţinutul Secuiesc?

Nu de fiecare dată, dar încearcă. Am propus în Harghita un codex de convieţuire pentru că în nord trăieşte un număr semnificativ de români. Cred că trebuie să ne comportăm cum aşteptăm să fim noi trataţi de majoritate. Noi am propus o lege prin care să găsim o modalitate să predăm în limba română pentru copiii din clasele I-VIII.

Dan Marinescu, redactor-şef: S-a discutat mult despre tema autonomiei. Cred că trebuie discutată. Aţi spus că rezolvarea problemelor este comunicarea. Am fost în vacanţă în Harghita, o zonă frumoasă. Nu ne-am lovit de probleme, că dacă nu vorbeşti maghiară nu ne dă pâine. M-am lovit de altceva. Stăteam la o pensiune a unui maghiar din zonă, care vorbea româneşte, însă existau mai multe gospodării care alimentau cu diverse chestii pensiunea. Ne-am dus să luăm lapte de la cineva de acolo. Aveau o singură problemă. Nu înţelegeau ce spunem. Şi erau mai multe generaţii. Copiii nu ştiau o boabă româneşte. Singurul din familie care ştia era bătrânul. Cum trecem bariera asta? Cum să vorbim?

Trebuie predată linba română ca o limbă străină. Predarea trebuie să fie astfel încât copilul să asimileze. Aşa copilul va asimila lb. română mult mai repede. Copilul ar trebui să vorbească pe lângă lb. română mai multe limbi. Vor apărea şi acele manuale după care se poate învăţa. Aici a fost o neînţelegere din partea sistemului de învăţământ. Eu până la clasa a VIII-a am trăit la Cârţa unde şi miliţianul era maghiar. Până când nu am plecat de acasă nu am văzut români, exceptând pe prietenii lui tata. Şi eu am învăţat limba română foarte târziu. Orice limbă în plus este o oportunitate. Cred că această soluţie trebuie pusă în practică.

Spuneaţi aseară că o să ne pară rău când nu vor mai fi maghiarii..

Dacă Ştefan Hell era în România şi primea premiul eram mai bogaţi. Maghiarii nu au fost vânduţi pentru că nu era niciun cumpărător. Pentru România a fost o pierderea uriaşă plecare evreilor şi saşilor şi ar fi o pierdere uriaşă dacă maghiarii ar dispărea.

Dacă ar apărea dovezi clare că Victor Ponta a fost ofiţer acoperit, ce ar fi normal să facă?

E o întrebare valabilă pentru orice om public. Societatea trebuie să spună dacă acceptă un fost lucrător la un serviciu. Deocamdată nu există dovezi. Nu-mi place să intru în speculaţii. Preşedintele trebuia să vină cu dovezi. Anul trecut trebuia să-l demită pe Meleşcanu. De ce să-l cred pe Băsescu şi să nu-l cred pe Ponta? Proiectul de ţară este ce vrem să facem cu România. Preşedintele nu rezolvă problema locurilor de muncă, nu construieşte autostrăzi, nu trebuie să fie un şef de şantier nevrotic. El trebuie să fie un arhitect.

Liviu Iolu: Dintre lucrurile care se întâmplă în comunitatea maghiară ce aţi exporta în toată ţara?

Respectul faţă de tradiţii care înseamnă solidaritate în interiorul comunităţii. Dacă mă gândesc la o zonă extrem de importantă, noi am reuşit să înregistrăm produse tradiţionale. Acum trei zile am discutat cu nişte cetăţeni din Harghita şi au spus că au trecut printr-un infern când au înregistrat aceste produse. Cineva le-a spus că trebuie să mai înregistreze încă o dată. Ei au spus că renunţă. De ce trebuie umilit cetăţeanul?  Respectul faţă de tradiţie şi solidaritatea internă sunt lucruri bune, ce trebuie învăţate.

Aş vrea să discutăm puţin de politica externă. Sunteţi la curent cu scandalul diplomatic dintre Ungaria şi SUA. Veţi merge pe linia aceasta a parteneriatului cu SUA şi UE?

Poziţia României este şi un atu în viitorul apropiat. Parteneriatul cu SUA trebuie întârit. Nu există o alternativă. De la Moscova niciodată nu a venit niciun lucru bun din acest punct de vedere. Suntem furnizori de securitate pentru regiune. Trebuie să investim în armată. Doar Franţa şi Marea Mritanie mai contează. Rusia va încerca să mărească zona de influenţă din punct de vedere politic. Asta va rămâne o problemă reală. UE va avea capacitatea de  a forma o uniune mai puternică politic şi militar. Cred că am  avut şi am luat o decizie corectă când am semnat parteneriatul strategic şi nu trebuie schimbată direcţia.

Dacă veţi fi preşedinte, cum va fi parteneriatul cu Ungaria?

Relaţia România-Ungaria ar trebuie să fie de încredere. Viitorul este un viitor comun şi pentru România şi pentru Ungaria. Aş milita din orice funcţie pentru a întări relaţia. Dar trebuie şi un dialog care acum lipseşte. Avem un deficit uriaş din punct de vedere economic.  Dacă relaţiile interstatale sunt echilibrate e mai bine pentru toată lumea.

Dacă Klaus Iohannis va ajunge preşedinte, există vreo invidie că un alt minoritar ajunge preşedintele României?

În felul meu nu sunt invidios, dar ar fi o noutate absolută pentru România. Important este dacă societatea românească e pregătită pentru o astfel de schimbare.

Aţi vorbim de Casa Regală. Premierul Victor Ponta spunea aseară că ar convoca un referendum pe tema formei de guvernământ. Veţi pune în discuţie forma de guvernământ din România dacă veţi ajunge preşedinte?

Dacă sunt foarte mulţi cetăţeni care doresc o astfel de clarificare, da. Dar mai este o problemă. Dacă azi facem referendum şi românii spun că vor monarhie constituţională te împiedici de Constituţie.  În acest moment este interzis aşa ceva. Ar trebui început cu amendarea Constituţiei. Degeaba faci un referendum acum. CCR, la începutul anului, când am trimis raportul comisiei de amendare a Constituţiei, multe elemente din proiect au fost respinse. Cred că acest lucru va depinde de clasa politică. Preşedintele trebuie să fie un promotor pentru o nouă Constituţie. Actuala Consituţie este bună şi nu prea. Noi am ales modelul franţuzesc dar nu am mers până la capăt. Or faci o republică prezidenţială, or parlamentară.

Kelemen Hunor vine luni, de la ora 11.00, la Adevărul Live, în confruntarea cu bloggerii adevărul.ro