Iohannis respinge cotele de imigranţi impuse de Bruxelles: Am luat act cu nemulţumire de anunţul CE. Oprea va reprezenta România la Consiliul JAI

Preşedintele Klaus Iohannis FOTO Mediafax

Preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulţumit de anunţul Comisiei Europene privind cota de imigranţi revenită României, precizând că mandatul României la Consiliul Justiţiei şi Afaceri Interne (JAI), la care va participa vicepremierul Gabriel Oprea, va fi să nu accepte cote obligatorii. Ministrul de Externe Bogdan Aurescu spune că un stat nu poate să primească mai mulţi refugiaţi decât poate integra, cifra lansată de România fiind de 1.785.

„Referitor la cotele care au fost prezentate de preşedintele Comisiei Europene, vreau să fac doar câteva remarci. Nu este încă cazul să fac o declaraţie exhaustivă în legătură cu acest subiect, dar pot să vă spun că am luate act cu oarece nemulţumire de acest proiect prezentat în Parlamentul European. Din partea României, va participa ministrul de Interne, cu care am avut o discuţie în această dimineaţă, iar mandatul ministrului de Interne la conferinţa JAI este să nu declare adeziunea noastră pentru cotele obligatorii“, a spus Iohannis.

Preşedintele s-a arătat deranjat de politica adoptată de Comisia Europeană în problema refugiaţilor, aceea de a stabili cote obligatorii pentru fiecare stat-membru, fără a-i consulta pe cei implicaţi. „Aici nu vorbim de cifre. Este vorba de oameni, şi nu de piese care trebuie numărate, vorbesc de imigranţii care vin în Europa. În al doilea rând, este vorba de o solidaritate europeană, iar România şi-a declarat-o nu doar prin vorbe, ci şi prin oferta de a primi un număr mare, pentru noi, de refugiaţi, ceea ce nu considerăm că este o soluţie sau oportun să vorbim de cote obligatorii, calculate într-un mod foarte birocratic, contabiliceşte, aş putea spune, fără a consulta statele membre“, a conchis Iohannis.

Aurescu: Sunt doar propuneri

Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, a vorbit şi el despre cota de imigranţi repartizată României. „Sunt doar propuneri, care vor fi negociate. Primul pas de negociere se va desfăşura pe 14 septembrie, la JAI. Un stat nu poate să primească mai mult decât are capacitate de a integra. Trebuie să vedem ce se va întâmpla în Consiliul JAI. Eu nu am văzut în planul Comsiei menţiuni de sancţiuni pentru statele care nu primesc imigranţi. Există o idee că statele care nu pot prelua momentan, într-o perioadă de 12 luni, să plătească o compensaţie financiară de 0,002% din PIB, dar este supus negocierii“, a spus Aurescu.

Comisia Europeană (CE) a prezentat miercuri o propunere de repartizare între statele membre ale Uniunii Europene a 120.000 de imigranţi sosiţi în Italia (15.600), Grecia (50.400) şi Ungaria (54.000). Conform acestei propuneri, România ar urma să primească 4.646 de imigranţi, dintre care 604 din Italia, 1.951 din Grecia şi 2.091 din Ungaria, informează Mediafax.

Aceasta se adaugă propunerii formulate de CE în luna mai, care prevedea repartizarea a 40.000 de imigranţi din Grecia şi Italia. CE a propus în mai ca România să primească 1.705 imigranţi, dintre care 682 din Grecia şi 1.023 din Italia. În total, România ar urma să găzduiască 6.351 de solicitanţi de azil.

„Mai mult de 1.700 şi ceva, nu“

Statele membre UE vor putea discuta şi adopta propunerile Comisiei Europene în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului de Afaceri Interne pe tema migraţiei, care va avea loc la 14 septembrie.

Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat, luni, poziţia oficială a statului român privind criza imigranţilor care a lovit Europa. Şeful statului a spus că în Consiliul Europei au avut loc mai multe discuţii succesive despre problema refugiaţilor, iar poziţia României a fost de fiecare dată aceeaşi: România nu este de acord cu impunerea cotelor de către UE, ci pledează pentru cote voluntare. În acest context, şeful statului a spus că România nu va primi mai mult de 1.785 de refugiaţi.

„Trebuie păstrate cotele voluntare. Acest punct de vedere îl voi prezenta şi în şedinţa CSAT de săptămâna viitoare şi la Consiliul din noiembrie. Voi ţine cont şi de datele pe care le va aduce Guvernul, însă datele ne arată că suntem îndreptăţiţi să cerem cote voluntare. Nu există încă niciun proiect prezentat din partea Comisei Europene. 1700 şi ceva, atâţia refugiaţi vor veni maxim în România pentru că atâtea sunt disponibile. Mai mult, nu“, a spus, tranşant, Iohannis. Şeful statului a mai spus că România nu are capacitate de integrare pentru mai mult de 1.785 de imigranţi.

Cine nu primeşte refugiaţi, plăteşte

Schema de repartizare are la bază o cotă obligatorie care s-a stabilit ţinând cont de criterii precum populaţia ţării, Produsul Intern Brut, numărul de cereri de azil din trecut şi rata şomajului.

Dacă, din motive obiective şi justificate - de exemplu în cazul unui dezastru natural -, un stat membru nu poate participa temporar la mecanismul obligatoriu de solidaritate sau cel de repartizare, statul respectiv va trebui să aducă o contribuţie financiară la bugetul UE în valoare de până la 0,002% din PIB-ul său.

CE va analiza motivele prezentate de statul respectiv şi va decide dacă acestea justifică sau nu neparticiparea ţării la mecanism pentru maximum 12 luni. Contribuţiile financiare vor fi folosite pentru a finanţa eforturile depuse de celelalte state UE pentru a face faţă situaţiei. 

Bugetul UE va prevedea fonduri în valoare de 780 de milioane de euro pentru aplicarea acestei scheme. Statele membre vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant găzduit. Italia, Grecia şi Ungaria vor primi câte 500 de euro pentru fiecare persoană transferată, pentru a acoperi costurile cu transportul.

Comisia Europeană propune de asemenea crearea unei liste cu ţări de origine sigure, care va permite procesarea mai eficientă a solicitărilor de azil şi repatrierea mai rapidă a imigranţilor originari din aceste ţări. Astfel, Comisia propune ca lista cu ţări sigure să includă Albania, Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Kosovo, Muntenegru, Serbia şi Turcia.

În ceea ce priveşte dimensiunea externă a crizei refugiaţilor, atât timp cât instabilitatea politică şi conflictele din ţările de origine (de exemplu Siria şi Libia) continuă, UE se va confrunta şi pe viitor cu un număr mare de refugiaţi. Contribuţia la soluţii politice în aceste ţări rămâne o prioritate pentru UE, atât prin sprijin financiar către ţările învecinate, cât şi prin acorduri de readmisie şi parteneriat. Până în prezent, 3,8 miliarde de euro au fost mobilizaţi pentru a ajuta ţările vecine cu Siria şi Irakul.

În plus, Comisia propune un fond în valoare de 1,8 miliarde de euro pentru a ajuta la combaterea cauzelor migraţiei din Africa.