Indiferenţa românilor aduce victoria PSD. Hartă: cum a ajuns România roşie

Cum a ajuns România roşie 

Partidul condus de Liviu Dragnea a câştigat alegerile parlamentare, cu un scor de 45%, după cum arată primele estimări. Victoria detaşată a PSD vine însă pe fondul absenţei imense de la urne: doar 39,49% din români au mers la vot, aproape cea mai mică prezenţă la urne de după Revoluţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

PSD a reuşit să obţină la alegerile parlamentare de duminică cel mai bun scor din istoria partidului: 45%. Această victorie - deja imensă- va fi rotunjită cu încă cel puţin două-trei procente, pentru că PSD va mai primi şi o cotă-parte din voturile partidelor care nu au trecut pragul electoral. Aşadar, există o posibilitate foarte mare ca PSD să guverneze singur. Oricum, chiar şi fără procentele obţinute la redistribuire, partidul condus de Liviu Dragnea are prima şansă la guvernare, dar alături de partidul-frate, ALDE. Formaţiune condusă de Călin Popescu Tăriceanu a reuşit să scoată, potrivit primelor estimări, peste 6%, deci guvernarea pare o simplă formalitate, dacă, într-adevăr, rezultatele finale vor confirma sondajele.

La polul opus se află PNL. Deşi obiectivul era 30%, liberalii abia au depăşit 20%, scor care îi trimite aproape sigur în Opoziţie, iar planul unei noi guvernări Cioloş pare doar o utopie. USR, partidul antisistem condus de Nicuşor Dan, a reuşit să confirme scorul bun obţinut în Bucureşti la alegerile locale. Peste 9% din voturi a luat Nicuşor Dan la prima strigare, transformându-l în a treia forţă politică din România, deşi partidul a fost înfiinţat abia în primăvară. 

Traian Băsescu joacă – ca de fiecare dată- pe muchie de cuţit. După numărare a 99% din procesele verbale, PMP avea 5,06% la Camera Deputaţilor şi 5,34% la Senat. Dacă nu va trece pragul, voturile PMP vor intra în malaxorul redistribuirii, iar PSD va mai câştioga, indiorect, trei-patru procente, deci se va putea instala singur la putere. 

PSD domină harta electorală pe judeţe: conform actualelor rezultate, în afară de Satu Mare, Mureş, Harghita şi Covasna (câştigate de UDMR), respectiv Cluj, Sibiu şi Alba (PNL), restul judeţelor au votat în principal pentru social-democraţi atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor 
 

 

Sursă hartă: hotnews.ro

 

UDMR a trecut fără emoţii pragul electoral, după o mobiliare exemplară a electoratului maghiar. Spre exemplu, Harghita s-a clasat pe locul patru în topul judeţelor cu cea mai ridicată prezenţă la vot.

Statul acasă a decis guvernarea

Victoria PSD, deşi clară, se „datorează“ în primul rând absenteismului cronic. 39,49% a fost cota de prezenţă la urne, aproape cea mai mică din istoria postdecembristă. Numai la alegerile parlamentare din 2008 au ieşit mai puţin oameni din casă– 39,2%. Concluzia: lehamitea românilor, coroborată cu mobilizarea exemplară a electoratului de partid a fost reţeta succesului pentru PSD. Să lăsm cifrele să vorbească. Cele mai mari prezenţe la vot – peste 40% -  s-au înregistrat în judeţele Olt, Teleorman şi Dolj, toate controlate de PSD. Fix aceleaşi trei judeţe s-au aflat în top şi la alegerile parlamentare din urmă cu patru ani. La popul opus s-au clasat Maramureş ,Vaslui şi Timiş.

Un exemplu de simţ civic l-a oferit buzoianul Pentru Paul Danciu (33 de ani), care a ţinut să voteze, deşi este infirm de ambele braţe, o imagine a ambiţiei, dar şi o palmă dată alegătorilor care au ales neimplicarea.

Video
Video
Video
Video

De asemenea, la capitolul exemple poate fi trecut şi Bucureştiul, care a înregistrat o prezenţă la urne cu peste două procente peste media naţională, care în cifre reale înseamnă peste 40.000 de voturi.

Cea mai mare prezenţă postdecembristă la alegerile parlamentare în ultimii 22 de ani a fost înregistrată la scrutinul din 20 mai 1990, când au votat circa 86, 2% dintre alegători, adică peste 14 milioane dintr-un total de 17.200.722 înscrişi pe listele electorale permanente.

La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992 s-au prezentat la urne 12.496.430 (76,3%) de alegători. În 3 noiembrie 1996 au votat 13.088.388 de alegători (76%), în timp în noiembrie 2000 la vot au ieşit 11.559.458 (65,3%) de alegători. Trendul descdendent al prezenţei a continuat la parlamentare din  noiembrie 2004. Prezenţa la urne a fost de numai 58,9%, după ce au votat numai 10.794.653 de români.

Cea mai scăzută prezenţă la vot s-a înregistrat în scrutinul parlamentar din noiembrie 2008, când 7.237.995 (39,2%, ) de persoane au votat. Însă, la alegerile din urmă cu patru ani prezenţa a mai crescut, 41,72% din români mergând să voteze.

Potrivit distribuţiei de vot pe criterii de vârstă, peste 2,9 milioane de votanţi sunt din categoria 45-64 de ani, fiind urmaţi de cei din categoria 65+, peste 1.7 milioane de persoane. Cea mai slabă prezenţă e în rândul tinerilor cu vârste între 19 şi 24, adică aproximativ 400.000 de persoane. 

 

ALDE Tăriceanu şi Constantin, în cărţi pentru Parlament 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: