De la personaje precar şcolite care, în vremea studenţiei lor comuniste, nu au avut note cât de cât bunicele decât la Socialism ştiinţific şi care, odată ocupând un loc de muncă, nu s-au făcut remarcate decât prin intervenţiile bine simţite la orele de Învăţământ politic era inutil să te aştepţi la mai mult. Ce să le ceri lui Dragnea, doamnei Dăncilă- petrolista sau predilecte, lui Şerban Nicolae, lui Iordache sau lui Rădulescu-Mitralieră decât discursuri mâhnite, patriotarde, manipulatoare invocând complet aiurea demnitatea naţională pe care ei înşişi prin conduita lor o încalcă zilnic?  Pretinzând că ar fi fost pusă la zid România însăşi şi nicidecum guvernanţii care au sacrificat, au încălcat interesele ţării spre a-l face scăpat de la puşcărie pe numitul Dragnea Nicolae Liviu şi pe cei de aceeaşi teapă cu fiul fostului şef de post de miliţie din Gratia, Teleorman.

Floarea conducerii actuale a PSD a umilit România  făcând gesturi obscene în Parlamentul ţării, minţind naţiunea, stâlcind cu maladivă consecvenţă limba română, vorbind despre neamestecul în treburile interne cu limbajul coclit al naţional-comunismului, subliniind încă o dată linia de continuitate pe care au stabilit-o cu demult trecuţi în lumea Iadului Bobu Emil, Postelnicu Tudor, Mănescu Manea, Ciobanu Lina sau Gâdea Suzănica.

Pe gura unora dintre fruntaşii social-democraţiei dâmboviţene, a ieşit chiar delir de-a binelea, de felul celui produs joi de deputatul Mitralieră care, prin cine ştie ce eroare academică, a izbutit  să termine o facultate de Medicină. Sunt convins că omul habar nu are de meserie, că este o nulitate profesională în stare pură, care doar s-a învârtit  să-şi procure, să-şi facă rost, să-şi însuşească de acolo o diplomă, când locul lui este în mod hotărât în rândul pacienţilor din cine ştie ce salon nr. 6.

Sigur, a fost convocată să îşi facă datoria, adică să împroaşte cu porci pe hârtie şi presa aservită, articolelor partinice de pe cristoiu blog, din Evenimentul zilei, emisiunilor de la România tv, Antena 3, TVR 1 asociindu-se şi editorialele lui Cornel Nistorescu din Cotidianul. Joi dimineaţa cititorii celui prins de Revoluţia din decembrie 1989 la mormântul ayatollahului Khomeiny, unde fusese trimis şi unde îl însoţise pe Nicolae Ceauşescu, dictator a cărui gândire a preaslăvit-o în paginile  gazetei Flacăra cu sau fără binecuvântarea lui Adrian Păunescu, au avut surpriza de a parcurge un imund articol care, ca stil şi atitudine, semăna cu cele din Scânteia de pe vremea când organul de presă al PCR era condus de Silviu Brucan sau de Leonte Răutu.

Cornel Nistorescu îi pune la zid pe europarlamentarii români care au votat Rezoluţia ce trage serios de urechi nu România, ci pe cei care s-au cocoţat în vârful conducerii ţării, loc de unde măsluiesc şi siluiesc legile justiţiei, ordonă gazarea populaţiei atunci când aceasta iese în stradă să protesteze, încearcă să pună botniţă presei libere.

Gata, pentru Cornel Nistorescu nu mai se mai dovedeşte profitabil să scrie Cântare Americii, ci rechizitorii la adresa celor care îşi fac datoria de a atrage atenţia guvernanţilor cinici şi ticăloşi de la Bucureşti că la intrarea în UE ne-am  luat nişte angajamente, că am acceptat monitorizarea, că am promis că drepturile omului vor fi respectate, că legile vor fi corecte şi nu eminamente în sprijinul şi spre a sluji interesele inculpaţilor cu rang înalt.

Pesemne, rechizitoriile sunt bine văzute de Dragnea, Dăncilă, Tăriceanu, Iordache, Nicolae, Nicolicea, poate sunt şi bine plătite. În mod sigur sunt mai potrivite formaţiei iniţiale de inchizitor de presă a lui Cornel Nistorescu.

Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevărul.ro