Divergenţe mari în coaliţia „mea”, în guvernul „meu”. Florin Cîţu: „în 2-3 luni am putea ajunge din nou la mâna FMI”. Gura păcătosului…

FOTO Facebook

Era limpede de la început că nu puteam avea politici coerente într-o coaliţie PSD-PNL. Au apărut divergenţe tot mai mari, critici reciproce în spaţial public, pe care preşedintele Iohannis încearcă să le tempereze. Degeaba. Preşedintele va trebui să-şi asume la un moment dat consecinţele guvernării cu coaliţia „mea”, cu guvernul „meu”. Iohannis a semănat vânt, noi culegem furtuna.

Florin Cîţu dă vina pe actualul guvern pentru situaţia dezastruoasă a finanţelor ţării

Dar nu spune că actualul guvern a moştenit o situaţie financiară proastă în care el, Florin Cîţu, a adus ţara. Alături de Orban şi de PNL.

În 2020 România a împrumutat 31 miliarde de euro, în 2021 circa 26 miliarde euro. În total, 57 miliarde de euro, care a dus gradul de îndatorare al ţării la peste 50% din PIB. În 2020 deficitul bugetar a fost de 10% din PIB, în 2021 de 6,72% din PIB. Inflaţia a crescut galopant, acum este la circa 7%, dar se presupune că ar ajunge şi la 10%. Dobânzile au crescut şi ele, pe măsura inflaţiei. România se împrumută acum cu o dobândă de 5,4%, cea mai mare din UE.

Finanţiştii noştri guvernamentali se contrazic pe aceste date.

Florin Cîţu: „Există riscul ca, dacă nu vom acţiona rapid asupra deficitului şi să-l reducem mai mult decât este astăzi, la 5,84, să intrăm într-o spirală în care vor creşte preţurile, pentru că Banca Centrală trebuie să fie ajutată, cresc preţurile, cresc dobânzile şi economia, după aceea, se prăbuşeşte. Nu mai spun că, Doamne fereşte, măsurile pe care le avem acum nu sunt credibile în faţa investitorilor, în faţa agenţiilor de rating, orice mesaj care vine de acolo şi spune că România nu este credibilă în perioada următoare”. „Sunt îngrijorat pentru că eu nu vreau să ajungem, în 2-3 luni de zile, la mâna instituţiilor internaţionale, să ne finanţeze. Atunci, acesta ar fi un regres puternic pentru România”.

Celălalt finanţist, Adrian Câciu: „Să nu uităm, inflaţia cu care ne confruntăm şi lăsată poate de cei care au fost înaintea noastră şi astăzi sunt îngrijoraţi, este cea mai mare inflaţie din ultimii 17 ani. Dacă nu vrem să ne uităm şi în spate, evident ne îngrijorăm de viitor”. „Să nu uitaţi că ultimii doi ani România împrumutat 57 de miliarde de euro. Acei 57 de miliarde de euro sunt purtător de dobânzi când ai un volum de împrumuturi mai mare, normal că vei avea un volum de dobânzi mai mare de plătit”.  

Şi noi ce să înţelegem de aici? Că toate rezultatele economiei cu care se laudă Cîţu vin din consum, din cele 57 de miliarde de euro împrumutate. Şi care, ghinion, trebuie returnate, plus dobânzile.

Speranţa cu banii din PNRR este şi ea sub semnul întrebării, atât timp cât nu îndeplinim condiţiile din Acordul de finanţare cu UE. Şi nu se prea vede că le îndeplinim.

Unde s-au dus cele 57 de miliarde de euro împrumutaţi în doi ani? Nimeni nu este în stare să explice. Pandemia nu justifică atâţia bani cheltuiţi, iar în rest nu se vede mare lucru. Să explice dl Cîţu la „tablă”, cu creta în mână (sau cu carioca), pe ce a cheltuit 57 de miliarde de euro! Altfel nu-l crede nimeni în tot ce spune.

Să nu uităm că dl Cîţu este „creaţia” preşedintelui Iohannis, în funcţia de premier şi şef al PNL. Astfel încât şi preşedintele este direct responsabil, coautor, la tot ce se întâmplă azi în economia ţării.

Iată discuţia din 2020 referitoare la un nou împrumut de la FMI, descrisă de Florin Cîţu pe Facebook.

Conform documentului la care a avut acces dl ministru Cîţu, în octombrie 2019 ar fi avut loc la Bucureşti o întâlnire a Grupului Băncii Mondiale şi FMI cu partea română, reprezentată de Mugur Isărescu şi de un secretar de stat de la Ministerul Finanţelor Publice. În urma discuţiilor au fost identificate o serie de riscuri care trebuie adresate cu prioritate. Au participat dl Poul Thomsen, director FMI pentru Europa, reprezentanţii agenţiilor de rating, dna Isabele Grillo, de la Comisia Europeană.

Iată planul de care ştie dl Cîţu, pentru acordarea imprumutului de la FMI:

- reducerea cu 30% a personalului bugetar
- reducerea cu 20% a cheltuielilor primăriilor şi cheltuielilor judeţene
- privatizarea CEC şi EXIM BANK, cele două bănci de stat
- privatizarea companiilor din sectorul energetic
- privatizarea parţială a sistemului sanitar
- reducerea arieratelor companiilor de stat
- aplicarea OUG 109 pentru toate copaniile de stat şi regiile autonome
- îngheţarea salariilor în sectorul bugetar pentru 2 ani de zile.
- prorogarea creşterii punctului de pensie din septembrie 2020 până în septembrie 2021.

Astfel de condiţii sunt considerate de dl Cîţu „groaznice”!
La un posibil viitor împrumut de la FMI, din cauza dobânzilor foarte mari cerute acum de investitori,  reformele cerute de CE prin PNRR sunt „parfum de tei”, în comparaţie cu cele cerute de FMI!

Renegocierea PNRR

Marcel Ciolacu şi Marius Budăi, ministrul Muncii, îi tot dau înainte cu renegocierea PNRR, care limitează la 9,4% din PIB cheltuielile cu pensiile. Dar nu ne spun, de ce pentru 2022 în buget au fost prevăzuţi pentru pensii doar 7,55% din PIB. Care este explicaţia? Nu avem dreptul să ştim? Poate nu intelegm noi cifrele. Este posibil ca la cei 7,55% să se adauge şi banii care merg în Pilonul II de pensii?

Marcel Ciolacu spune că ar cere la renegociere „de a scoate Pilonul II de pensii din plafonul de 9,4% negociat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”.

Florin Cîţu zice că: „Dar nu cred că este, Pilonul 2 de pensii este o cheltuială de la buget care merge în altă parte, nu cred că este inclus în PNRR”.

Surse social democrate au explicat pentru HotNews.ro că problema la capitolul pensii din PNRR a intervenit în momentul în care în bugetul statului şi procentul de 9.4% din PIB au fost introduse şi pensiile angajaţilor din serviciile secrete (pensiile angajaţilor din Servicii erau până anul trecut cuprinse în bugetul instituţiilor şi nu la sistemul public de stat).

Pe de altă parte, atât Cîţu cât şi Vîlceanu, ministrul Fondurilor Europene spun că este imposibil să renegociem PNRR până în 2023. Mai înţelege cineva ceva? Dacă la nivelul şefilor de coaliţie nu se lămureşte acest lucru, noi cum să ştim ce se întâmplă cu banii din buget?

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marţi, la Parlament că „nu s-a pus problema să fie renegociat PNRR”, aşa cum a pretins ministrul Muncii, Marius Budăi.

Şi primarul Clujului, Emil Boc, crede că există riscul să pierdem banii din PNRR: „Există riscul potenţial, există riscul că România să piardă bani din PNRR, dacă nu se fac reformele de către miniştri. Victime colaterale vor fi administraţiile locale, noi vom pierde banii, în concret şi atunci am rugat prim-ministrul şi miniştrii de resort să rămână conectaţi la ceea ce are nevoie România”

Plafonarea preţurilor la energie şi bunuri de larg consum

Marcel Ciolacu a propus plafonarea preţurilor la alimentele de bază şi la energie. „Am văzut că alte ţări europene au luat altfel de măsuri. Au plafonat preţul la alimentele de bază, se pare că este mult mai bine”, spune Ciolacu.

Ungaria a luat astfel de măsuri, şi consecinţă a fost că lanţul de magazine Lidl a anunţat că va raţionaliza din februarie vânzarea alimentelor de bază cu termen de garanţie de lungă durată şi ale căror preţuri au fost plafonate de guvernul ungar. Ca în comunism.

Economiştii avertizează că un control al preţurilor duce la distorsiuni ale pieţei cum ar fi reducerea aprovizionării, deoarece descurajează producţia, procesarea şi comerţul intern. Dacă producătorii şi retailerii constată că nu mai e rentabilă o afacere, lichidează şi pleacă în alte ţări, unde marja de câştig e mai mare. E limpede această opţiune, doar Marcel Ciolacu n-o poate înţelege. 

În privinţa facturilor la energie există neînţelegeri mari în coaliţie, asupra perioadei de aplicabilitate.

Cert este că sunt diferenţe mari de abordare între PSD şi PNL în principalele probleme care preocupă societatea şi economia României. Personal, nici nu mă aşteptam la altceva, date fiind principiile, fiosofia şi soluţiile de guvernare care diferă enorm între cele două partide.

Cum o fi crezut preşedintele Iohannis că cele două partide se vor înţelege la guvernare, rămâne un mister. Pe care nu ştim dacă-l vom desluşi vreodată.