Diaspora va putea putea vota şi fizic la alegerile parlamentare, chiar şi în ţările afectate de pandemie. Câte secţii deschide MAE
0
Autorităţile române vor organiza aproximativ 750 de secţii de votare pentru scrutinul din 6 decembrie, aproape dublu faţă de legislativele din 2016, dar mai puţine ca la prezidenţialele din 2019. Totuşi, alegerile de anul acesta au loc într-un context special, dominat de pandemie. În paralel, aproape 40.000 de români s-au înscris la votul prin corespondenţă
Ministerul Afacerilor Externe estimează că la alegerile parlamentare din 6 decembrie vor fi deschise în jur de 750-755 de secţii de votare în străinătate, după cum a precizat reprezentantul cu însărcinări speciale pentru procese electorale din cadrul MAE, Iulian Ivan. Anterior, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, precizase că autorităţile române încearcă deschiderea unui număr de secţii de votare asemănător celui de la prezidenţialele de anul trecut, când au fost deschise 835 de secţii de votare. Organizarea secţiilor de vot în diaspora nu a depins doar de MAE, ci în primul rând de autorităţile din ţările respective. State cu comunităţi puternice de români, cum ar fi Italia sau Spania, au avut mari reticenţe în a permite desfăşurarea fizică a alegerilor pentru Parlamentul României, în condiţiile luptei cu pandemia.
Până în prezent 610 secţii de votare au deja întreaga documentaţie pusă la punct, urmând ca până la jumătatea lunii noiembrie să fie depuse toate documentele la Autoritatea Electorală Permanentă şi pentru celelalte. Numărul de la aceste alegeri parlamentare ar fi un record pentru acest tip de scrutin. La alegerile parlamentare din 2016 au fost organizate 417 secţii de votare, la acea vreme un număr record, după în urmă cu patru ani, în 2012, fuseseră puse la punct doar 306 secţii de votare.
Potrivit datelor prezentate de reprezentantul cu însărcinări speciale pentru procese electorale din cadrul MAE nu vor putea fi organizate secţii de votare sunt Malta şi Nigeria, din cauza pandemiei, iar cel mai probabil nu va fi organizată nicio secţie nici în Venezuela, acolo unde activitatea diplomatică e suspendă. „În Nigeria nu am avut mai mult de 100 de alegători indiferent de eveniment. Iar în Malta nu au fost mai mult de câteva sute. Misiunile diplomatice i-au anunţat pe cetăţenii din aceste cazuri să se înscrie să voteze prin corespondenţă”, a precizat Iulian Ivan. Numărul oficial al secţiilor de votare va fi anunţat pe 18 noiembrie, cu două zile înainte fiind termenul limită pentru înaintarea propunerilor de secţii de votare de către MAE pentru AEP.
Reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe au punctat faptul că au luat măsuri pentru asigurarea unui proces de vot care să nu prezinte probleme. Astfel, votarea va avea loc timp de două zile, adică pe 5 şi 6 decembrie, în intervalul 7.00 – 21.00, orele locale. De asemenea, în cazul în care la ora locală 21 în secţie de votare sau în faţa acesteia mai sunt persoane care nu au apucat să-şi exprime opţiunea electorală, alegătorii au dreptul să rămână şi să voteze, dar să nu depăşească ora 23.59.
De asemenea, în funcţie de numărul de alegători înscrişi şi de alte elemente care ar putea estima o prezenţă mare, preşedintele unei secţii de votare din diaspora poate decide majorarea numărului membrilor din acea secţie cu până la 15 persoane. Vor putea vota inclusiv românii cu acte de identitate a căror valabilitate a expirat în intervalul 1 martie – 6 decembrie 2020, adică de la începutul pandemiei până în ziua votării.
Reprezentanţii MAE au subliniat că autorităţile române trebuie să ţină cont în primul rând de regulile statului unde este dorită deschiderea secţii de votare pentru măsurile sanitare „care au drept obiectiv protejarea cetăţenilor nu fac obiectul unor negocieri”. De altfel, la nivel european sunt mai multe state care au impus restricţii în ceea ce priveşte libertatea de mişcare, pentru a diminua riscul răspândirii pandemiei, cum sunt cazurile Franţei, Italiei şi Spaniei.
Votul prin corespondenţă, insuficient utilizat
Pe lângă cetăţenii români din diaspora care se vor prezenta la secţiile de votare organizate în ţările în care muncesc sau locuiesc, aproximativ 40.000 de români îşi vor vota prin corespondenţă. „E mai mult decât data trecută, dar mai puţin decât ar fi trebuit să fie. Ne-am trezit foarte târziu şi nu am ştiut să promovăm aşa cum se cade această modalitate de vot. Nu e o modalitate la îndemână, dar e singura care ne poate ţine la distanţă, garantat, de o eventuală infectare. Era bine dacă erau mai multe înscrieri”, a declarat Viorel Badea, într-un interviu pentru „Adevărul”, unde a explicat faptul că şi la votul prin corespondenţă sunt probleme de multe ori, deoarece nu e respectată procedura cerută de lege privind trimiterea plicului cu buletinele de vot. La alegerile parlamentare din 2016 Poşta Română a trimis documentele necesare pentru votul prin corespondenţă la 8.889 de persoane, însă a primit înapoi doar 4.561 de plicuri cu voturi.
Se încarcă comentariile...
