Cum a fost îngropată în Senat iniţiativa USR „Fără penali în funcţii publice“. Mizele USR, PSD şi PNL

Nu a fost cvorum în Senat la votul iniţiativei USR ”Fără penali în funcţii publice”. Prin urmare, a ieşit parţial bine pentru toată lumea. USR poate ataca în campanie partidele traţionale, pe motiv că au blocat Fără penali. PNL scapă de referendum în ziua alegerilor, deci nu întăreşte USR. Iar PSD evită, elegant, întâlnirea cu fantoma lui Liviu Dragnea.

1. Iniţiativa Fără penali nu era un scop în sine pentru USR în acest moment: cum au aşteptat doi ani, liderii USR puteau să mai aştepte încă doi luni, până la formarea unei noi majorităţi PNL-USR-PLUS, când proiectul va trece în doi timpi şi trei mişcări de Parlament. Miza USR a fost organizarea referendumului Fără penali simultan cu alegerile parlamentare, astfel încât să profite de pe urma mobilizării electoratului anticorupţie. Exact ca la alegerile europarlamentare, când Alianţa USR PLUS a crescut pe fondul referendumului pe Justiţie combinat cu ura faţă de Dragnea. Guvernul PNL putea fi constrâns să organizeze referendumul Fără penali la pachet cu alegerile parlamentare doar dacă Iniţiativa trecea AZI de votul Senatului (referendumul trebuie organizat în 30 de zile). Forţând un vot în Senat AZI, USR a procedat corect: ca partid, te foloseşti de toate mijloacele ca să obţii un scor cât mai mare.

2. PNL nu avea un scop în sine din a bloca Fără penali. Însă, aşa cum USR avea un interes major ca referendumul să fie simultan cu alegerile, PNL nu avea niciun interes ca de Moş Nicole să le facă un cadou electoral rivalilor din USR PLUS. Pe scurt, USR şi PNL au tratat iniţiativa Fără penali strict cu gândul la alegerile parlamentare. Ca mijloc, nu ca scop, filosofic vorbind. Pe ordinea de zi a Senatului, la pachet cu Fără penali, a mai fost şi legea care permite amânarea alegerilor parlamentare. Evident, PNL vrea alegeri pe 6 decembrie, pentru a nu se eroda şi mai mult până în martie. Prin urmare, PNL a anunţat că boicotează şedinţa de plen pentru a bloca legea PSD privind amânarea scrutinului. Desigur, tactica a ţintit şi amânarea referendumului Fără penali, pentru că politica e competiţie, nu loc de rugăciune.

3. PSD e dezinteresat parţial de Fără penali. Ciolacu a renunţat la penalii din era Dragnea, listele pentru parlamentare sunt deja făcute (şi destul de curate), însă suprapunerea referendumului Fără penali peste campania pentru parlamentare ar fi răscolit epoca Dragnea în mintea multor votanţi. Prin urmare, scopul PSD a fost să se extragă din această dispută. Aşa că PSD a cerut vot fizic pentru plenul Senatului, nu mixt (fizic şi online) aşa cum s-a votat în pandemie. Social-democraţii au calculat că USR şi PNL nu pot mobiliza suficienţi senatori în câteva ore pentru a strânge o majoritate de două treimi ca să treacă Fără penali, deci pot să arunce lejer vina pe partidele de dreapta. Apropo de cifre, USR are 13 senatori şi erau necesare 90 de voturi. Pe fondul presiunii publice, un vot online ar fi sporit şansele USR să strângă o majoritate.

4. PNL a spus că boicotează şedinţa (pentru a bloca amânarea alegerilor), dar că va intra în sală când se va ajunge la Fără penali. USR a avut de ales: fie intra în sală alături de PSD, făcea cvorum, dar nu avea nicio şansă să strângă 90 de voturi. Deci îngropa definitiv proiectul Fără penali. Fie boicota, dar păstra totuşi opţiunea unui nou vot.  A ales a doua variantă, chiar dacă a ratat obiectivul de etapă: organizarea referendumului simultan cu alegerile.

În final, a ieşit parţial bine pentru toată lumea. USR poate ataca în campanie partidele tradiţionale, pe motiv că au blocat Fără penali. PNL scapă de referendum în ziua alegerilor, deci nu întăreşte USR. Iar PSD evită, elegant, întâlnirea cu fantoma lui Liviu Dragnea.