Preşedintele Klaus Iohannis a căutat un premier care să se califice pentru două scenarii: în primul rând, să forţeze alegerile anticipate, dar pe tăcute (ca să respecte decizia CCR). Însă, în cazul neaşteptat în care ar trece de votul Parlamentului, noul premier nu trebuie să atenteze la şefia PNL, după ce Ludovic Orban va rămâne fără funcţia de premier, deci fără putere. Alesul preşedintelui: ministrul de Finanţe Florin Cîţu.

În primul rând, preşedintele a abandonat ideea unui premier tehnocrat (Nicolae Ciucă sau Bogdan Aurescu) ca să potolească spiritele în PNL. Surse liberale au explicat pentru Adevărul că liderii PNL au refuzat din start varianta unui premier fără carnet de partid, purtându-i încă ranchiună lui Dacian Cioloş, care i-a lăsat în deşertul opoziţiei. Prin urmare, Klaus Iohannis l-a ales pe Florin Cîţu, care, potrivit surselor citate, întruneşte trei mari condiţii:

1. Este detestat de PSD. Florin Cîţu se numără printre miniştrii aspru contestaţi de Marcel Ciolacu. De altfel, social-democraţii i-au dat aviz negativ şi în noiembrie 2019, la audierile pentru Guvernul Orban I, şi zilele trecute, când Guvernul Orban II a trecut prin comisiile de specialitate din Parlament. În mod normal, PSD ar trebui să voteze împotriva Guvernului Cîţu, aşadar s-ar face încă un pas concret pentru alegerile anticipate, soluţia dorită cu insistenţă de preşedintele Klaus Iohannis. De această dată, tandemul Iohannis-PNL ar respecta şi decizia CCR:  liberalii ar mima faptul că-şi doresc să instaleze un guvern, dar - ghinion! - premierul desemnat ar fi respins de Parlament, decizie curat constituţională - spre deosebire de Ludovic Orban, care a spus din start că nu vrea să strângă o majoritate parlamentară, ci anticipate.

2. Nu râvneşte la funcţia lui Orban. În cazul, surprinzător, în care Florin Cîţu ar reuşi să strângă o majoritate parlamentară, n-ar fi o ameninţare pentru Ludovic Orban în partid. Debarcat de la Palatul Victoria, Orban se va întoarce în Modrogan, însă cu mai puţină putere. Orban nu va mai împărţi resurse cu pixul său, deci unii baroni locali vor merge direct la uşa noului premier, cum s-a întâmplat şi în guvernarea PSD. Un exemplu relevant e Liviu Dragnea, care a intrat în conflict cu cei trei premieri pe care i-a susţinut: Sorin Grindenau, Mihai Tudose, ba chiar şi cu docila Viorica Dăncilă. În PNL, dacă Iohannis ar fi ales varianta Raluca Turcan sau Cătălin Predoiu, s-ar fi creat imediat un nou pol de putere în partid, iar şefia lui Orban ar fi fost ameninţată. În schimb, Câţu nu are suficientă influenţă în PNL astfel încât să-l debarce pe Orban şi nici timpul nu curge în favoarea sa: în toamnă oricum sunt alegeri la termen, iar listele pentru Parlament vor fi decise de Ludovic Orban. Mutarea preşedintelui vine mănuşă pentru liberali: dacă vor fi alegeri anticipate, vor obţine în jur de 40%; dacă nu, rămân până în toamnă la putere cu un premier asumat de PNL, care nu scindează partidul, mai ales că urmează două rânduri de alegeri. 

3. Este unul dintre miniştrii de încredere ai preşedintelui. Potrivit surselor citate, Klaus Iohannis a insistat în toamnă ca Florin Cîţu să fie numit la Finanţe, deşi Ludovic Orban avea alte nume pe lista scurtă. În ultimele trei luni, Iohannis s-a consultat periodic cu ministrul de Finanţe pe teme fiscal-bugetare. Dacă pică în Parlament, relaţia cu Iohannis va fi şi mai puternică, pentru că şi-a asumat butaforia care duce la anticipate, miza preşedintelui. Dacă trece de votul Parlamentului, Cîţu ar fi premierul de sacrifiu perfect: ca fost ministru de Finanţe şi-ar putea asuma faptul că nu sunt bani pentru creşterea cu 40% a pensiilor în toamnă, ci cu mai puţin. Va deconta personal, ca scut electoral folosit de PNL înainte de alegeri, dar va reveni în funcţia de ministru de Finanţe într-un nou Guvern Orban.