Corlăţean, nemulţumit de poziţia ambasadelor străine cu privire la modificarea Codului Penal: Ar trebui să se adreseze direct MAE

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Titus Corlăţean

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat joi în cadrul unui eveniment al ministerului de Externe că „ambasadele acreditate la Bucureşti ar trebui să se adreseze direct MAE când au preocupări sau nelinişti, şi nu prin intermediul presei.“

Misiunile diplomatice al SUA, Olanda, Marea Britanie şi Germania şi-au exprimat public reacţii negative cu privire la modificările Codului Penal, în cursul zilei de ieri. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti şi-a exprimat nemulţumirea faţă de decizia ambasadelor străine de a formula opinii despre situaţia internă a ţării direct în mass-media.

„În mod evident, de la Ministerul Afacerilor Externe nu voi comenta votul instituţiei Parlamentului. În acelaşi timp însă, ca ministru al Afacerilor Externe eu am o aşteptare clară, firească, ca atunci când există preocupări, semne de întrebare, nelinişti din partea unor ambasadori sau ambasade (...) să ne fie transmise direct la Ministerul de Externe, responsabililor din MAE şi mie personal ca ministru, şi nu să le aflăm prin intermediul presei. Este o practică pe care nu o înţeleg şi nu o agreez", a declarat şeful diplomaţiei, întrebat dacă a fost contactat de misiunile diplomatice acreditate la Bucureşti înainte ca acestea să se exprime critic în presă în legătură cu modificările la Codul Penal.

Titus Corlăţean a precizat că eventualele greşeli puteau fi discutate direct pentru a vedea cum pot fi reparate.

„Noi întotdeauna am fost extrem de deschişi şi disponibili la MAE să încercăm să clarificăm anumite aspecte, să vedem dacă sunt greşeli, cum pot fi reparate, dacă sunt lucruri care trebuie înţelese, inclusiv din partea ambasadelor, să le clarificăm şi să fie mai bine înţelese", a spus ministrul.

Corlăţean a dat ca exemplu de greşeală noţiunea de „funcţionar public" care nu îi va mai include, potrivit modificărilor, pe preşedinte şi pe parlamentari.

„Şi în România şi în statele pe care le reprezintă în plan european (ambasadorii), acest concept de civil servant, de funcţionar public nu-i include pe cei care sunt înzestraţi cu acea autoritate care decurge dintr-un proces electoral firesc, la nivel naţional, la nivel local, la nivel de preşedinte", a subliniat şeful diplomaţiei.

Pe de altă parte, ministrul de Externe a punctat faptul că, dacă aceste persoane nu mai sunt la categoria „funcţionar public", nu înseamnă că "sunt scutite, ferite, de principiul clar, juridic al răspunderii civile sau penale, atunci când comit infracţiuni".

Titus Corlăţean a mai spus că, după ce va primi informaţii privind modificările la Codul Penal de la conducerea Parlamentului şi de la Ministerul de Justiţie, va putea discuta direct cu reprezentanţii ambasadelor.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei şi ambasadorul britanic, Martin Harris, au criticat, miercuri, amendamentele aduse la Codul Penal de către deputaţi.

Astfel, Ambasada SUA la Bucureşti a susţinut, într-un comunicat, că amendamentele la Codul Penal adoptate marţi „ar reprezenta un pas înapoi pentru România" şi acţiunea Parlamentului „este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României".

Şi Ambasada Olandei la Bucureşti a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că urmăreşte cu îngrijorare amendamentele la Codul Penal prin care Camera Deputaţilor a scos preşedintele şi parlamentarii din categoria funcţionarilor publici.

„Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti sprijină eforturile continue de combatere a corupţiei ale Guvernului României şi ale organelor de urmărire penală. Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea diferitelor instituţii care sprijină, protejează şi dezvoltă statul de drept – ca de ex. ANI, CSM, DNA, Ministerul Public sau Curtea Constituţională – să se desfăşoare fără presiune politică şi neîngrădit", a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, Andrea Stohr, şefa secţiei de presă a misiunii diplomatice.

Ambasadorul Marii Britanii Martin Harris a declarat că este îngrijorat privind proiectul de modificare a Codului Penal adoptat de Parlament, el considerând că ANI şi DNA sunt motorul reformei în viaţa publică în România şi că este important să fie sprijinite inclusiv de politicieni.

Întrebat de jurnalişti ce poziţie are faţă de legea de modificarea a Codului Penal, prin care parlamentarii şi preşedintele sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici şi nu mai pot fi anchetaţi pentru o serie de infracţiuni, Martin Harris a spus că este „îngrijorat de această problemă".

„Eu cred că ANI şi DNA au avut realizări foarte importante pentru România, de fapt aceste instituţii sunt motorul reformei în viaţa publică în România", a spus diplomatul, adăugând că este foarte important ca şi ANI şi DNA să aibă sprijinul tuturor, inclusiv al politicienilor.

Mai multe pe această temă

Comisia Europenă: Politicienii trebuie să fie egali în faţa legii. Amendamentele la Codul Penal din România, în raportul MCV din ianuarie

Direcţia Generală pentru Justiţie, condusă de comisarul Viviane Reding, a refuzat să comenteze amendamentele aduse Codului Penal din România, declarând că acestea vor fi reflectate în raportul de Cooperare şi Verificare (MCV) din luna ianuarie, după cum a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, în cadrul unei conferinţe de presă.

Gray a subliniat faptul că oficialii de orice fel trebuie să se supună regulilor referitoare la corupţie şi conflict de interese.

„Nu am văzut legea care a fost votată ieri seară (marţi - n.r.) în Parlamentul României (....) Nu vom comenta pe marginea unor cazuri individuale sau părţi din această lege. Dar e important de spus că atunci când vine vorba de chestiuni precum conflictul de interese şi integritate, acestea sunt acoperite, împreună cu aplicarea regulilor în materie de corupţie, în cadrul MCV şi vor fi abordate în următorul raport pentru România, care urmează să fie adoptat de către Comisie luna viitoare. Aceste chestiuni vor fi atinse şi acesta (raportul MCV – n.r.) va fi cadrul în care Comisia Europeană va avea o poziţie detaliată”, a precizat Mark Gray, la briefingul de presă.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite