Codul Electoral intră în dezbateri la Cotroceni

Foto presidency.ro

CONSULTĂRI Codul Electoral se va afla miercuri pe agenda discuţiilor de la Palatul Cotroceni, dintre preşedintele Klaus Iohannis şi reprezentanţii partidelor politice. Puterea şi opoziţia agreează ideea reducerii numărului de parlamentari, dar nu se pun de acord în ceea ce priveşte modalitatea de alegere a primarilor.

Preşedintele Klaus Iohannis a invitat încă de săptămâna trecută reprezentanţii partidelor politice parlamentare pentru discuţii la Palatul Cotroceni, pentru a doua oară în acest an. 

Consultările au loc în perspectiva sesiunii parlamentare din 2 februarie şi se vor axa, în principal, pe priorităţile legislative, în speţă pe Codul Electoral, care se află în dezbateri la Parlament. „Pe agenda discuţiilor se vor afla mai buna organizare a votului în străinătate, finanţarea campaniilor electorale şi a partidelor politice şi accelerarea procedurilor privind ridicarea imunităţii parlamentare“, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

PSD vrea peste 400 de parlamentari

În cadrul discuţiilor cu şeful statului, fiecare partid trebuie să-şi prezinte punctul de vedere privind modul în care ar trebui modificată legislaţia electorală, aflată în dezbatere la Parlament. Comisia de Cod Electoral a fost reactivată pentru a modifica legislaţia electorală în contextul dezastrului din 16 noiembrie, de la votul din diaspora, când mii de români nu au reuşit să voteze din cauza numărului insuficient de secţii de votare. 

Toate partidele sunt de acord că Parlamentul trebuie „subţiat“, însă doar PSD a avansat o cifră în acest sens.  Premierul Victor Ponta a anunţat, luni, la finalul şedinţei Biroului Permanent Naţional (BPN), că PSD va propune ca viitorul Parlament să aibă peste 400 de parlamentari: 300 de deputaţi şi maximum 110 senatori. „Vom propune, în ce priveşte alegerea Parlamentului, un sistem electoral diferit de cel actual, fie mixt, de tip german, fie proporţional, care să ducă la reducerea numărului de parlamentari. La Cameră să fie 300 de deputaţi plus minorităţi, iar în Senat maximum 100 -110 senatori”, a declarat premierul. De asemenea, social-democraţii vor susţine menţinerea sistemului bicameral al Parlamentului.  

PNL,  încă indecis

Liberalii încă nu au stabilit câţi deputaţi şi senatori ar trebui să se regăsească în legislativul din 2016, dar sunt de acord că numărul lor trebuie să fie mult diminuat faţă de prezent. În plus, sunt fermi pe poziţie în ceea ce priveşte menţinerea sistemului bicameral, stipulat, de altfe, şi în actuala Constituţie. 

„Nu am stat să calculăm câţi parlamentari ar trebui să fie, pentru că nu asta e important acum. Esenţial este ca numărul lor să scadă şi să asigurăm un sistem electoral care să nu mai permită creşterea numărului de deputaţi şi de senatori“, a declarat, pentru „Adevărul“, vicepreşedintele PNL Mihai Voicu. 

Liberalii atrag însă atenţia că este important ca în stabilirea numărului de parlamentari să se ţină cont şi de reprezentarea minorităţilor, întrucât există riscul ca aceştia să devină a treia forţă politică a României. „Pentru că a avea, să spunem, 150 de deputaţi, astea înseamnă că cei 18 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale deţin mai mult de 10% din Camera Deputaţilor, ceea ce sigur, nu reprezintă o justă reprezentare proporţională, aşa cum cere Constituţia, a acestor minorităţi naţionale în Parlament. Însă nu susţin, ca să nu fie discuţii, vreo modificare a drepturilor minorităţilor naţionale“, a explicat vicepreşedintele PNL. 

Referendumul din 2009, ignorat

Nici puterea, nici opoziţia nu ţin cont însă, în creionarea viitorului Legislativ, de referendumul din 2009, când 80% din românii cu drept de vot au cerut Parlament unicameral şi 300 de aleşi. Cu atât mai mult cu cât, din iunie 2012, CCR a sesizat Parlamentul că orice modificare la legea electorală privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului trebuie să aibă în vedere acest referendum. În caz contrar, o viitoare lege electorală riscă să fie declarată neconstituţională. Aşadar, pentru a nu avea probleme constituţionale, parlamentarii ar trebui să modifice mai întâi Constituţia însăşi, în sensul în care să rămână o singură Cameră în Legislativ, apoi să modifice întreaga legislaţie electorală.

Deşi a propus un Legislativ cu peste 400 de deputaţi şi senatori, mai mulţi decât s-a stabilit în 2009, Victor Ponta susţine că propunerea PSD respectă referendumul din 2009. „Noi ţinem cont. Asta e propunerea noastră. Dacă celelate forţe politice propun altceva, sigur, le vom susţine”, a mai precizat Victor Ponta. 

În tabăra liberalilor, posibilitatea ca noua lege electorală pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor să fie declarată neconstituţională, în cazul în care din actul normativ nu va rezulta un Parlament cu 300 de membri, este privită cu îngrijorare. „Trebuie să analizăm cu juriştii care este această situaţie. La 300 de deputaţi cu siguranţă se poate ajunge. Trebuie să ne gândim foarte bine pentru că tot Constituţia ne cere ca oglinda politică a Parlamentului să reprezinte proporţional voinţa electoratului“, a mai afirmat vicepreşedintele PNL.

Un tur sau două pentru alegerea primarilor?

Puterea şi Opoziţia se află la poli diametrali opuşi în ceea ce priveşte alegerea primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene. PSD a reiterat, luni, că susţine alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, cum există în prezent. Însă actuala prevedere este o anomalie electorală, care dă posibilitatea unui primar să fie ales şi cu un procent mult sub 50%.  PNL, în schimb, vrea două tururi pentru alegerea edililor, aşa cum se întâmpla înainte de 2008. 

Voinţa conducerii PNL de la Bucureşti intră însă în contradicţie cu voinţa edililor liberali din municipii. Comitetul Director al Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), condusă de liberalul Ilie Bolojan, primarul din Oradea, a votat luni, în unanimitate, ca la viitoare alegeri primarii să fie aleşi tot dintr-un singur tur de scrutin. Secretarul general al PNL Marian Petrache susţine că diferendul va fi tranşat de Parlament. „Evident, există diferenţe între poziţia politică şi ceea ce înseamnă poziţia Asociaţiei profesionale. Noi am fost consultaţi şi am trimis un punct de vedere, care este consultativ. Evident, Parlamentul, prin comisia pe care a instituit-o, va decide dacă punctul nostru de vedere profesional va fi luat în calcul sau va fi luat în calcul punctul de vedere al partidului”, a mai spus prim-vicepreşedintele PNL.

Cu privire la alegerea şefilor de CJ, PNL vrea tot două tururi de scrutin, în timp ce PSD încă nu s-a decis. „La preşedintele de CJ trebuie să fim foarte atenţi şi trebuie să luăm o decizie cu ceilalţi actori politici. Există o dezbatere cu privire la revenirea la votul indirect (preşedinte de CJ ales prin votul consilierilor judeţeni) pentru a elimina suspiciunea pe care o avem în acest moment în România – nu mă refer la PSD – că cei care sunt preşedinţi ai CJ, de fapt, reprezintă baronii locali“, a declarat preşedintele camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, care conduce şi Comisia de elaborare a noului Cod Electoral.

Calendarul consultărilor

• ora 10.00 - Partidul Social Democrat (Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ioan Chelaru)

• ora 11.00 - Partidul Naţional Liberal ( Alina Gorghiu, Vasile Blaga, Cătălin Predoiu, Mihai Voicu, Gheorghe Flutur şi Ciprian Dobre ); 

• ora 12.00 - Uniunea Naţională pentru Progresul României;

• ora 14.00 - Partidul Conservator;

• ora 15.00 - Uniunea Democrată Maghiară din România;

• ora 16.00 - Grupul parlamentar al Minorităţilor Naţionale;

• ora 17.00 - Partidul Poporului - Dan Diaconescu.

Citeşte şi:

Cum votează diaspora franceză - un posibil model pentru România