Coaliţia AIE -3, repetentă cu  anti-corupţia şi reformele structurale?

Guvernul coaliţiei AIE-3 condus de Valeriu Streleţ este la aproximativ trei luni de la investire „captiv”  jocurilor interne din cadrul coaliţiei pro-europene de la Chişinău, care pare că nu îşi doreşte să continue drumul european început în urmă cu mai bine de 5 ani, de la debarcarea regimului comunist condus de Vladimir Voronin şi implicit să pună în aplicare reformele structurale cerute de oficialii UE.

Evenimentele care se derulează în PMAN de la Chişinău reprezintă un avertisment dur pe care cetăţenii moldoveni îl dau politicienilor corupţi care s-au camuflat sub stindardul valorilor pro-europene şi au sifonat banul public. O altă problemă cu care se confruntă Cabinetul condus de Streleţ o reprezintă tentiva forţelor pro-putiniste (PSRM şi Partidul Nostru, al oligarhului Renato Usatâi) de a prelua controlul străzii şi pe fondul unei acţiuni de destabilizare controlate a instituţiilor statului moldav să se ajungă la alegeri anticipate pentru a-şi legitima preluarea puterii. În lipsa unui dialog  al liderilor AIE 3 cu liderii  străzii din PMAN şi al lipsei de continuitate în actul guvernării al Cabinetului Streleţ, situaţia politică şi economică de la Chişinău pare că a scăpat de sub control iar acest lucru a încurajat forţele pro-putiniste să continue circul anticipatelor din stradă. Pe de altă parte, oficialii UE par că şi-au  pierdut  răbdarea cu liderii pro-europeni moldavi care se dovedesc incapabili să stavilească corupţia şi să continue reformarea şi modernizarea statului. În acest sens, şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a declarat, într-un interviu pentru ZdG, citat de Unimedia.md că oficialii comunitari sunt nemultumiţi că la Chişinău lipseşte voinţa politică pentru schimbări reale şi pentru implementarea reformelor. Potrivit acestuia, protestele paşnice din Chişinău sunt un drept fundamental şi o parte a procesului democratic.

„Sentimentele protestatarilor din Moldova pot fi uşor înţelese, văzând progresul limitat la capitolul luptei cu corupţia, dar şi la cel al reformei justiţiei. Dar cel mai grav lucru e, totuşi, frauda bancară. Cincisprezece la sută din PIB a dispărut – aceasta este o chestiune extrem de serioasă. Nu zic de un miliard, căci pentru un stat mai bogat această sumă poate să nu fie atât de ponderabilă, dar pentru orice stat 15% din PIB e o fraudă enormă. Totodată, oamenii sunt şi mai îngrijoraţi de acţiunile politicienilor de după comiterea acestei fraude. Este foarte important să se dea o definiţie a căii pe care să o urmeze Moldova în continuare. Or, până în momentul în care o guvernare nu are o idee foarte clară despre cum vrea să arate ţara în viitorul imediat şi mai îndepărtat şi, mai ales, până în momentul în care nu are un plan care să asigure paşii prin care se va ajunge acolo – lucrurile nu se vor mişca”, a adăugat înaltul oficial comunitar.

De asemenea, Tapiola s-a arătat îngrijorat de faptul că oficialii Fondului nu au semnat încă un acord de împrumut cu oficialii moldoveni. „E clar ca Drăguţanu rămâne în funcţie pentru următoarele 3 luni, dar aşteptările se pare că erau altele. Personal sunt foarte îngrijorat şi foarte dezamăgit că dialogul cu FMI a fost amânat din cauza demisiei guvernatorului.Oricând există posibilitatea unor demisii, dar trebuie privit tabloul în ansamblu, să se analizeze: cum va afecta o demisie sau alta situaţia generală, iar în acest caz, în particular, această demisie a afectat dialogul cu FMI”, a afirmat şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova.

Corupţia, blochează dezvoltarea statului moldovean

 La rândul său, directorul Băncii Mondiale (BM) pentru Moldova şi Asia Centrală, Alex Kremer, a declarat, într-o conferinţă de presă, că nivelul ridicat al corupţiei împiedică dezvoltarea economiei moldoveneşti cu cel puţin 2% anual. „Creşterea economică anuală a Moldovei ar fi putut fi cu 2% mai mare dacă autorităţile ar fi controlat corupţia. Cu alte cuvinte, din 2009 până în prezent, anual, fiecare moldovean lucrează şase săptămâni nu pentru el, dar pentru ca să plătească eşecul statului în lupta anticorupţie”, a declarat oficialul BM. Potrivit acestuia, mita plătită pentru cumpărarea de contracte guvernamentale a crescut de la 8 la 11 % în perioada 2008-2013.

„Între 2008-2013, ponderea mitei plătite pentru a avea acces la contracte guvernamentale a crescut de la 8 la 11%. Asta înseamnă o creştere de aproximativ 35 la sută a importanţei mitei în obţinerea unui contract de achiziţii publice. Un cadru legal care nu s-a schimbat în timp nu poate explica creşterea corupţiei. Cu alte cuvinte, voi spune că indicele controlului corupţiei în Moldova era cu 15% mai bun în 2006 decât este acum. Amplificarea corupţiei se explică mai mult prin factori politici decât legali”, a adăugat Alex Kremer.

În momentul de faţă, Chişinăul este blocat de lipsa continuităţii în aplicarea reformelor cerute de oficialii UE şi de corupţia generalizată care pare că este pe placul liderilor PLDM-PDM-PL întrucât aceştia sunt absenţi în conturarea unui plan concret de acţiune în acest sens. O altă problemă este reprezentată de Justiţie care încă este controlată politic şi este tributară vechilor practice moştenite din epoca sovietică. La rândul său, fosta preşedintă a Delegaţiei Parlamentului European de cooperare cu Moldova, Monica Macovei a declarat într-un interviu pentru portalul Europa Liberă.org, citat de ştirilelocale.md, că  neaplicarea reformelor de către  guvern  ar putea determina UE să retragă dreptul cetăţenilor moldoveni de a călători fără vize.

„UE va retrage această facilitate în momentul în care reformele puse pe hartie şi începute atunci când s-au liberalizat vizele nu vor continua. Că este guvernul pro-european sau unul pro-rus. Eu sunt convinsă ca un guvern pro-rus nu va face nici o reformă cerută de UE. Acum este perioada cea mai grea. Cea mai uşoară a fost aceea de adoptare a legilor”, a spus Monica Macovei.  

 În schimb, premierul moldovean a susţinut la postul tv N4 citat de IPN.md că Republică Moldova este putredă de corupţie şi ţara este guvernată de corupţie dar ineficienţa cabinetului său transformă declaraţia sa într-o simplă acţiune de PR politic. „Sistemul judecătoresc nu este controlat de clasa politică, cât de înşişi reprezentanţii lui. Este un sistem care trebuie resetat. Justiţia moldovenească are şi un înalt grad de dependenţă politică. În ultimii ani, au fost schimbaţi o treime din judecători, însă lucrurile din sistem nu par să se îmbunătăţească. Aceasta deşi Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie susţine că lucrurile merg spre bine, deoarece a scăzut numărul dosarelor pierdute la CEDO”, a adăugat Vasile Streleţ. Pentru moment, Republica Moldova se află în zona gri a instabilităţii politice interne ca urmare a jocurilor politicianiste ale politicienilor alianţei pro-europene AIE 3 iar în plan extern corupţia pare să distrugă brumă de reforme implementate cu paşi timizi din 2009 până în 2013. Dacă FMI şi UE nu sunt conştiente de importanţa geopolitică a Chişinăului în ecuaţia conflictului ucrainean şi o îl va  lăsa pradă forţelor politice pro-putiniste atunci visul european va fi un eşec ….