Cât de importante sunt dezbaterile pentru preşedinţie? Stolojan recunoaşte: „În 2004 m-ar fi învins Năstase“

Confruntările televizate pot schimba intenţiile de vot şi istoria unei ţări. Theodor Stolojan recunoaşte că dacă n-ar fi renunţat la candidatură în 2004, ar fi fost depăşit de Adrian Năstase în dezbaterea finală şi ar fi pierdut alegerile.

„În 2004 m-ar fi învins Năstase. Eu aşa cred. Văzând desfăşurarea confruntării dintre Năstase şi Băsescu, nu cred că aş fi avut şanse. Poate lumea ar fi votat şi cu mine, dar eu am avut evaluarea că Băsescu putea să-l învingă pe Năstase. Eu nu aş fi avut spontaneitatea aia pe care a avut-o Băsescu“, a spus Stolojan pentru „Adevărul“.

Replica celebră a dezbaterii din 2004 rămâne întrebarea retorică a lui Traian Băsescu: „Ce blestem o fi pe poporul ăsta de a ajuns să aleagă între doi foşti comunişti?“.

Precedentul Vadim

Scrutinul din 2004 a fost deseori adus în discuţie în ultimele zile datorită asemănărilor cu alegerile din această lună. De la diferenţa de scor dintre candidatul stângii şi cel al dreptei (în 2004 a fost vorba de şapte procente), până la alianţele electorale, cele două scrutine par să urmeze acelaşi parcurs.

Şi în 2004, ca şi acum, candidatul PSD a beneficiat de ajutorul şi complicitatea lui Corneliu Vadim Tudor. Acest element a fost o temă importantă în dezbaterea dintre Adrian Năstase şi Traian Băsescu. Cristian Tudor Popescu, moderatorul acelei confruntări, îşi aminteşte: „I-am citit lui Adrian Năstase un fragment înspăimântător din revista «România Mare». Era descrierea relaţiilor homosexuale dintre Adrian Năstase şi Eugen Bejenariu. Cu amănunte, adică... În orice caz, Bejenariu era fetiţa. Şi era descris acolo cu lux de amănunte stilul Vadim-România Mare. Şi i-am spus lui Năstase: «vă citesc acest fragment înspăimântător pentru că dumneavoastră i-aţi dat telefon lui Vadim ca să-l determinaţi să nu renunţe la candidatura pentru preşedinţie». Vadim voia să renunţe în 2004, iar Năstase l-a sunat să-l îmbărbăteze pentru că era convins că în felul ăsta va lua din voturile lui Traian Băsescu. Şi i-am spus: «uitaţi pe cine aţi creditat şi aţi determinat să continue lupta! Şi aici e vorba de dumneavoastră, dar există sute de oameni care au fost denigraţi şi insultaţi de acest om». Năstase a înţepenit în momentul ăla. A înlemnit. Nu ştia ce să facă“.

Videocraţie

Robert Turcescu, moderatorul ultimei dezbateri prezidenţiale, accentuează importanţa rolului pe care îl joacă televiziunile în alegerea preşedintelui: „trăim în videocraţie, iar scrutinele prezidenţiale s-au subordonat acestui imperativ: ieşi la televizor! Pentru că dacă nu apari la televizor, nu exişti. Dacă nu câştigi bătăliile televizate, nu exişti. Fie că vorbim de începutul anilor '90, cu televiziunea naţională care manipula sau difuza ştiri în favoarea lui Ion Iliescu, fie că vorbim de momentul 1996 - confruntarea finală dintre Iliescu şi Constantinescu -, fie că vorbim de apariţiile lui Corneliu Vadim Tudor la televizor în perioada campaniei din 2000, cu sloganurile lui de tip: «Sus patria jos mafia!» sau «Voi guverna cu mitraliera», toate au fost importante. După aceea, în anul 2004, am avut confruntarea finală Adrian Năstase contra lui Traian Băsescu, arbitrată de CTP, şi am avut apariţia unei televiziuni de ştiri, Realitatea TV, care a contat foarte mult la ceea ce a însemnat informarea unui public ahtiat de politică. Ca să nu mai vorbim că pe măsură ce ne apropiem de 2009, observăm cât de importante sunt aceste televiziuni de ştiri în ceea ce înseamnă decizia de vot“