CALCULE Ce şanse are să treacă moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Orban

FOTO gov.ro

Moţiunea de cenzură a PSD şi UDMR mai are nevoie de un singur vot pentru a trece. Aşadar, moţiunea e la un pas de a trece. Marea problemă vine chiar din rândul social-democraţilor care, în caz de demitere, fac un pas spre alegerile anticipate, care ar putea să-i lase pe jumătate dintre ei fără obiectul muncii.

PSD şi UDMR depun astăzi moţiunea de cenzură după ce Guvernul şi-a angajat răspunderea pentru alegerea primarilor în două tururi. Anunţul a fost făcut de preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, care a precizat: „Categoric dorim să treacă moţiunea de cenzură. Matematic nu avem voturile”. Liderul PSD a punctat că nici PNL nu avea matematic voturile necesare când a dat jos Guvernul Dăncilă.

Afirmaţiile lui Marcel Ciolacu sunt parţial adevărate. Adică, în acest moment PSD şi al UDMR, adică principalele formaţiuni care susţin moţiunea de cenzură, au 228 de voturi. La ele pot fi adunate alte patru voturi venite din partea Partidului Forţa Naţională, condus de Teodor Meleşcanu, în care mai este fostul ministru Graţiela Gavrilescu, dar şi deputaţii Alexandru Băişanu şi Marian Cucşa. Aşadar, PSD poate conta oficial pe 232 de voturi, fiind la un singur vot de trecerea moţiunii. În condiţiile în care cele trei formaţiuni s-ar mobiliza exemplar, un vot ar putea fi găsit ori de la Grupul minorităţilor, la Pro România sau neafiliaţi. De altfel, tradiţia parlamentară arată că mai mereu cinci-şase deputaţi ai minorităţilor votează alături de PSD.

Două tururi sau fără loc de muncă?

Însă toată seriozitatea moţiunii de cenzură ţine de PSD, adică pe venirea la vot a parlamentarilor social-democraţi, un lucru problematic. În cazul în care moţiunea de cenzură trece şi Guvernul e demis, are loc primul pas către începerea procedurii pentru alegeri anticipate. În cazul în care s-ar ajunge la acestea, PSD ar pierde jumătate din mandatele sale, în condiţiile în care acum sunt cotaţi cu o intenţie de vot de aproximativ 20%, iar în 2016 au luat 46%. Premierul Ludovic Orban i-a ironizat pe PSD-işti pe tema moţiunii, subliniind că vrea să vadă că votează să fie şomeri.

Social-democraţii nu merg doar pe variantă moţiunii de cenzură pentru împiedicarea proiectului de lege. PSD a convins miercuri Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei să sesizeze Comisia de la Veneţia pentru exprimarea unui punct de vedere pe tema alegerii primarilor în două tururi. Mai exact, un posibil punct de vedere favorabil ar fi motiv de a ataca la CCR modul cum a fost adoptată schimbarea legislaţiei electorale, fiind motivat faptul că în Parlament oricum erau proiecte care prevedeau revenirea la alegerea primarilor în două tururi.

Modificările aduse alegerilor locale

Ludovic Orban a explicat în plenul Parlamentului că 50 de primari au fost aleşi cu mai puţin de 30% dintre voturi. Premierul a explicat faptul că au existat situaţii în care un primar a fost ales cu foarte puţin voturi, cum e cazul edilului din Craiova. Prezenţa la ultimele alegeri locale în Craiova au fost de sub aproximativ 19%, primarul social-democrat fiind ales de mai puţin de 10% din cetăţenii cu drept de vot din oraş.

Guvernul a acceptat mai multe amendamente  aduse iniţiativei legislative iniţiale. Perioada pentru care este permis votul celor cu vize de flotant s-a redus la 60 de zile. Amendamentul a fost adus de PNL. În forma iniţială a proiectului, era prevăzută o perioadă de 90 de zile: „Persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală cu mai puţin de 60 de zile înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care au avut reşedinţa sau domiciliul stabilit anterior celor 60 de zile. În acest caz, cetăţenii vor vota pe lista suplimentară”.

Numărul de semnături pentru depunerea candidaturilor a fost redus de la 1% la 0,5% din lista electorală din localitatea respectivă. Amendamentul a fost depus de USR, după ce, la fel ca în cazul interdicţiei pentru cei cu viză de flotant, au existat solicitări ale mai multor organizaţii civice.

Un alt amendament adoptat este cel privind reprezentarea minorităţilor naţionale din Parlament şi a formaţiunilor politice din Parlament în structurile Birourilor Electorale, astfel încât „să fie permisă această reprezentare pentru minorităţile naţionale şi pentru formaţiunile politice care au 7 senatori sau 10 deputaţi”. Potrivit unor surse politice amendamentul în cauză a fost acceptat pentru a ajuta ALDE, partid care se află în plină disoluţie.

Un alt amendament adoptat vizează modul de acreditare a observatorilor la secţiile de votare, „astfel încât această activitate să fie facilitată faţă de normele aflate în vigoare, care îngreunează, pe de-o parte, acreditarea observatorilor independenţi şi, în acelaşi timp, permite prezenţa în proximitatea Secţiilor de votare a unor reprezentanţi politici şi care nu au ce căuta în zona respectivă”.