Principala problemă a acestei strategii este că poate duce la obţinerea doar a unuia dintre obiectivele propuse. Adică, fie Guvernul pică la o eventuală moţiune de cenzură, fie, în cazul în care moţiunea nu este depusă sau nu trece, intră în vigoare legea sau legile pentru care a fost angajată răspunderea Executivului. Ideal ar fi ca măsurile de reformă anunţate să fie adoptate şi să se ajungă şi la anticipate. Lucru care nu este posibil.

Dar nici în cazul unei moţiuni de cenzură care ar duce la căderea Guvernului Orban, nu este sigur că vom merge la alegeri înainte de termen. Mai trebuie respinse două propuneri de guvern şi nimeni nu garantează că o majoritate parlamentară dornică să-şi păstreze mandatele până la capăt nu va vota pentru orice propunere de guvern pe care o va avea în faţă.

Motivul pentru care PNL spune că vrea anticipate este că Parlamentul este controlat de o majoritate PSD, ceea ce face imposibilă adoptarea legilor propuse de Guvern. Este adevărat. Deşi a primit votul de învestitură, PNL are o guvernare minoritară. PSD poate bloca orice iniţiativă, fie că este vorba despre revenirea la alegerea primarilor în două tururi, fie că se pune problema Secţiei Speciale.

În al doilea rând, preşedintele Iohannis şi PNL ştiu foarte bine că situaţia este favorabilă pentru liberali. Cu cât s-ar face mai curând alegeri, cu atât scorul PNL ar fi mai bun şi ar asigura o majoritate solidă pentru o guvernare de patru ani.

Riscurile nu sunt de neglijat. Intrarea într-o criză guvernamentală nu garantează automat o ieşire în câştig. Va fi o perioadă destul de lungă de interimat guvernamental. Chiar dacă Ludovic Orban va rămâne la Palatul Victoria, cabinetul său va fi restrâns doar la gestionarea treburilor curente.

Dar în tot acest timp, Parlamentul va funcţiona, chiar dacă va fi dizolvat. Dizolvarea Parlamentului nu înseamnă că instituţia va fi trimisă acasă. Deputaţii şi senatorii rămân în mandat până la depunerea jurământului de către membrii noului   Parlament. Contituţia prevede clar acest lucru, pe bună dreptate, pentru că nu se poate lasă ţara fără un Parlament în funcţie nici măcar pentru o oră.

E adevărat, Parlamentul dizolvat nu poate revizui Constituţia şi nu poate adopta legi organice, dar, în rest, are putere deplină de legiferare. Ceea ce, cu o majoritate dominată de PSD şi cu un guvern demis ar fi destul de interesant. Oare ce le-ar da prin cap pesediştilor să voteze într-o asemenea perioadă care ar dura cel puţin două luni?

Angajarea răspunderii pe legea electorală în sensul revenirii la alegerea primarilor în două tururi sau pentru desfiinţarea Secţiei Speciale ar determina PSD şi aliaţii săi să depună o moţiune de cenzură. Sau nu. Depinde de ceea ce ar arăta sondajele în mod real. Dacă scorul arătat ar fi prea slab pentru PSD, probabil că social-democraţii vor evita deschiderea drumului către anticipate.

Pentru Ludovic Orban şi guvernarea liberală avantajul este că PSD este într-o situaţie fără ieşire. Dacă depune şi votează o moţiune de cenzură deblochează procedura anticipatelor. Dacă nu, intră în vigoare toate legile pentru care Guvernul Orban şi-ar angaja răspunderea. Concluzia este că Ludovic Orban ar trebui să-şi angajeze răspunderea pentru toate legile pe care PSD le-ar respinge în Parlament.