Analiză. Cine pierde şi cine câştigă de pe urma crizei guvernamentale

Analiză. Cine pierde şi cine câştigă de pe urma crizei guvernamentale

Patru luni a durat până la primeme ameninţări serioase de rupere a coaliţiei FOTO Inquam Photos / George Calin

„Adevărul” a discutat cu mai mulţi specialişti despre modul cum ar putea evolua lucrurile în cadrul coaliţiei de guvernare şi modul cum ar putea fi deblocată întreaga situaţie. De asemenea, pe termen scurt experţii sunt de părere că vor fi afectate politic nu doar PNL, ci şi USR-PLUS.

Ştiri pe aceeaşi temă

Coaliţia de guvernare se află în acest moment  în cea mai mare criză de la constituirea ei, în decembrie 2020. Scenariul cel mai dificil al fi ieşirea USR-PLUS de la guvernare, ceea ce ar însemna regândirea sistemului de alianţe politice. „Dacă iese USR de la guvernare, Executivul se prăbuseste. După aceea orice este posibil. Chiar dacă Ludovic Orban declara că nu există altă opţiune decât actuala coaliţie, există opţiuni, ele sunt raţionale. Guvern de minoritari, mare coaliţie cu PSD-ul, şi am văzut propunerea domnului Ciolacu, alegeri anticipate. PSD-ul pare să fie un partid mai sigur, nu cunoaşte crize interne, deci poate să intre în alegeri, mai ales că mizează pe faptul că ceilalţi nu le vor. Pentru că USR PLUS nu are de câştigat pe termen scurt. Eu cred că în logica strategică ei privesc la alegerile din 2024. PNL nu are de câştigat pentru că această criză, chiar şi pe termen scurt, poate afecta imaginea partidului. Niciunul dintre cele două partide nu are de câştigat pe termen scurt, USR însă nu miseaza atât pe guvernare cât pe câştigarea electoratului din 2024, deci ieşirea de la guvernare nu ar fi cea mai rea alternativă”, a declarat politologul Cristian Pârvulescu pentru „Adevărul”.

Politologul a atras atenţia că întreaga situaţie de ieri a fost premeditată de ordinul semnat de Andreea Moldovan şi o acţiune a premierului era normală. „Avea Cîţu marjă de manevră? Nu. Pentru că după semnarea acelui ordin de către Andreea Moldovan, practic autoritatea primului ministru era în joc. Un prim-ministru care acceptă o asemenea situaţie, este un prim-ministru care nu mai are niciun rol în Guvern. Dacă un secretar de stat poate să elibereze un ordin care trebuie vizat de organismul pe care îl conduce prim-ministrul şi nu se întâmplă asta, înseamnă că cei care au produs lucru asta ori sunt incompetenţi, pentru că nu cunosc regulile administraţiei, ori sunt provocatori. Eu nu cred că nu cunoşteau regulile administrative, deci cred că au încercat să provoace”, a completat Pârvulescu 

Toţi ochii spre Palatul Cotroceni

Sociologul Mircea Kivu susţine că pentru rezolvarea situaţiei ar trebui să intervină preşedintele Klaus Iohannis, adică să arate că este cu adevărat un mediator. „Acum ar trebui să intervină medierea preşedintelui. E un moment politic în care contează părerea sa politică şi poate da o direcţie”, a precizat Kivu.

La rândul său, sociologul Alfred Bulai indică faptul că rolul cel mai important l-ar putea juca tot şeful statului, dată fiind autoritatea sa şi pentru că inclusiv propunerea unui nou prim-ministru tot la el ar ajunge. „Domnul Iohannis a dat semnalul prin faptul că a semnat imediat solicitarea domnului Cîţu. A sugerat clar care e tabăra în care se plasează. Adică nu i-a zis: «Bă, mai gândiţi-vă»! Pe de altă parte, fiţi siguri că domnul Cîţu l-a sunat pe domnul Iohannis înainte. Să vedem ce va spune Iohannis în continuare”, a completat Alfred Bulai.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările