Creşterea preţurilor la carburant, test de război hibrid în România ANALIZĂ

Aglomeraţie într-o benzinărie Inuqam Photos / Octav Ganea

Efectele războiului hibrid din regiune au fost resimţite şi de români, care timp de câteva ore au fost ţinta unor mesaje de dezinformare privind creşteri majore ale preţurilor la carburant. De la un caz izolat, postările pe social media au ajuns să provoace panică în tot restul ţării.

Românii au cunoscut miercuri pe pielea lor ceea ce înseamnă războiul hibrid, în urma răspândirii unor informaţii fără bază reală privind creşteri accelerate, de până la trei-patru lei, ale preţului carburantului, ceea ce i-a făcut să ia cu asalt staţiile de alimentare din toată ţară. Câteva poze ale unei singure benzinării, cu preţ de 11 lei per litru, apoi publicarea în online a cozilor de maşini care stau să alimenteze, dar şi informaţiile apărute pe surse, fără absolut nicio confirmare oficială, au determinat oameni din diferite locuri ale ţării să alimenteze, fie că aveau nevoie, fie că nu, pentru a nu se trezi peste noapte cu un preţ mai mare.

Unele informaţii au venit chiar de la surse sau persoane cunoscute din spaţiul public. Agrointel.ro, site specializat în ceea ce priveşte informaţiile despre agricultură şi dedicat fermierilor, a anunţat că după 12 noaptea preţul va urca la peste 8,5 lei pe litru, în timp ce Augustin Hagiu, liderul Federaţiei Operatorilor Români de Transport, a vorbit de preţuri de peste 10 lei per litru, după ce în prealabil ar fi consultat mai multe notificări primite de firmele de transport de la furnizorii de carburant.

Guvernul şi războiul hibrid

Deşi mai mulţi reprezentanţi ai Guvernului au ieşit să ofere asigurări că nu va fi nicio creştere accelerată a preţurilor, până la ore târzii au fost cozi la benzinării. Virgil Popescu a vorbit de posibilitatea unei dezinformări intenţionate : „Avem suficiente stocuri, deci nu există argumente pentru creşteri nejustificate şi explozive ale preţurilor. Să nu ne lăsăm angrenaţi într-un război hibrid, mai ales în actualul context regional de securitate”, a scris pe pagina sa de Facebook Virgil Popescu, care a amintit că informaţiile despre preţurile mari sau epuizarea stocurilor de combustibil au fost „rostogolite” rapid în social media.

Preţurile nu au fost mai mari cu câţiva lei dimineaţa, creşterile fiind între 20 de bani şi 1,5 lei. Isteria a plecat de la o benzinărie MOL din Beiuş, care a vândut miercuri benzina cu 11 lei, proprietarul acesteia susţinând că a fost nevoit să pună acest preţ după ce ar fi cumpărat un lot de combustibil foarte scump.

Executivul a ieşit cu un anunţ în care a cerut românilor să nu se mai lase influenţaţi de informaţii îndoielnice. „Să nu ne lăsăm conduşi de reacţii pripite, sub impulsul unor ştiri neverificate din surse credibile! Avem mare nevoie, mai ales în contextul acestui război hibrid, să filtrăm cu bună credinţă, raţiune şi responsabilitate informaţiile care ne parvin”, arată Guvernul într-un mesaj pe Facebook.

Cum s-a ajuns la panica de moment

„Adevărul” a stat de vorbă cu mai mulţi specialişti despre cum au ajuns românii să meargă în număr mare în benzinării. „Este de aşteptat ca, în condiţii de incertitudine, când suntem bombardaţi, pe toate canalele posibile, cu zvonuri, informaţii neverificate sau neverificabile, să avem stări emoţionale contradictorii. De cele mai multe ori, în astfel de situaţii, ne luăm după primele mesaje, pe care nici nu le mai verificăm şi le simplificăm la maximum în mintea noastră. Auzim/ procesăm doar ceea ce ştim deja, doar ceea ce vrem să auzim, ne luăm după ce avem noi deja în cap, nu îi mai ascultăm pe cei din jur sau, dimpotrivă, ne luăm în mod automat după ce fac alţii. În opinia mea, sunt mecanisme generale de formare a opiniei în condiţii de criză. Între anumite limite, este normal să avem sentimente contradictorii, să avem tendinţa de a acţiona sub impulsul momentului. Ceea ce ar trebui să ne pună pe gânduri este că aceleaşi impulsuri le au toţi cei din jur; prin urmare, chiar dacă la nivel individual, comportamentul nostru (de a lua maşina, de exemplu, şi de a ne îndepărta de un loc pe care l-am considera periculos) pare şi, între anumite limite, chiar este raţional, la nivel colectiv, produce haos, dezordine şi devine parte a problemei”, explică Alina Bârgăoanu, expert în cadrul Grupului la nivel înalt pentru combaterea ştirilor false şi a dezinformării din mediul online – Comisia Europeană, pentru „Adevărul”.

Referitor la cazul de miercuri, Bârgăoanu precizează: „Situaţia de ieri ilustrează, cred, toate aceste caracteristici, plus altele, la care eu nu am reuşit să mă gândesc. Îmi este greu să vorbesc, în acest moment, despre manipulare, pentru că un astfel de diagnostic ar presupune atribuire, dovezi privind intenţia, coordonarea. Oricum, în plan practic, lucrurile stau ca şi cum ar fi fost vorba despre manipulare, despre o acţiune coordonată de dezinformare. Starea de spirit pe care o denotă evenimentele de ieri este una de suspiciune şi de neîncredere generalizate; o stare de fragilitate emoţională, de sugestibilitate în faţa mesajelor care pretind că ne sunt adresate numai nouă, care exploatează dorinţa de a avea acces la informaţii pretins ‹‹privilegiate››, ‹‹din interior››, ‹‹aflate de la cineva de sus››”, a mai punctat decana Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA.

Sociologul Dan Dascălu susţine că trolii ruşi au pus umărul la generarea de panică într-un timp atât de scurt. „S-a creat o panică, un fenomen de masă. Părerea mea este că există şi mulţi troli care lucrează pentru Rusia. O stare de panică în România face bine pentru războiul psihologic pe care-l duce Rusia cu toate ţările din UE şi NATO.  Evident că toată această stare vine pe o situaţie care este oarecum tensionată.  E clar că toţi suntem îngrijoraţi de tot ce se întâmplă în Ucraina. Pe fondul acesta se poate ajunge de la îngrijorare la panică. Pasul a fost făcut, dar a fost făcut cu ajutorul unor oameni interesaţi, care au creat bulgărele de zăpadă, după care el s-a tot rostogolit”, a afirmat sociologul pentru „Adevărul”.