Cioloş: În Teleorman, judeţ condus de Dragnea, avem cei mai mulţi asistaţi sociali. Oare de ce? VIDEO

Cum ar arăta România cu Dacian Cioloş aflat încă patru ani la guvernare 

Premierul Dacian Cioloş a vorbit, luni, la Adevărul Live, despre cum ar arăta România în următorii patru ani dacă el ar rămâne la Palatul Victoria, colaborarea cu PNL şi USR, dar şi despre cum îşi va apăra proiectele de criticile venite din partea PSD şi ALDE.

Ştiri pe aceeaşi temă

Principalele declaraţii:

 

S-a vorbit mult de o tensionare a relaţiilor între dumneavoastră şi PNL? Despre ce este vorba?

Nu ştiu despre ce tensionare a fost vorba. PNL şi USR mi-au propus să mă susţină pentru funcţia de premier în cazul în care reuşesc să formeze majoritate. Eu am acceptat, am reconfirmat zilele trecute. Doar implicându-mă pot să asigur lumea că poate să continue ce am început. Da, îmi asum pentru perioada în care vine o conclucrare cu cele două partide. Este important modul în care se va guverna. Cele două partide au achiesat la aceste propuneri şi mergem împreună.

Chiar dacă e o campanie liniştită, au existat atacuri asupra dumneavoastră? Faptul că sunteţi un om al Bruxelles-ului, că nu aţi fi suficient de patriot, că aţi fi finanţat de George Soros sunt atacuri la adresa dumneavoastră?

Această tendinţă de a atinge coarda naţionalistă a celor care au fost la guvernare şi care sunt cercetaţi penali pentru modul în care au gestionat banul public. Aplici politici ca să ţii zone din România în sărăcie. Am redus alocaţiile din Agricultură. Acesta este modul în care sunt vândut Bruxellesului. Am continuat să atragem investiţii şi să creăm locuri de muncă datorită credibilităţii pe care am avut-o. Acesta este patriotismul. Să stai vertical în faţa celor din afară şi să-ţi reprezinţi ţara. Nu eu am primit o listă cu zece lucruri ce trebuie făcute.

Am văzut că fostul premier s-a fotografiat cu domnul Soros. Nu ştiu ce au discutat cu el atunci. Faptul că sunt oameni care vin din societatea civilă şi au demonstrat că unele ONG-urile au fost mai eficiente decât instituţiile statului, nu şiu dacă asta înseamnă să fii vândut străinilor.

Vi s-a reproşat că nu aţi făcut suficiente lucruri în investiţii. De exemplu, că nu s-au cheltuit la Transporturi?

Dacă ne uităm la cifre, s-au făcut mai multe investiţii anul acesta decât anul trecut. Am avut alocări la ministere care aveau nevoie de investiţii, dar, din păcate, am observat că aproape toate proiectele erau blocate. Am petrecut prima jumătate a mandatului să deblocăm aceste proiecte, prin măsuri legislative. Nu am avut lansat în ultimul an niciun proiect nou. Master-planul abia noi l-am aprobat. Au fost dispute pe unde să treacă o autostradă sau alta. Până la sfârşitul anului am lansat toate proiectele prioritare din master plan. A trebuit să petrecem foarte mult timp cu a debloca proiecte. Şi investiţiile publice şi investiţiile private au fost mai mari decât anul trecut.

Vi s-a reproşat că aţi făcut şi schimbări prea dese în echipa guvernamentală?

Nu mă aşteptam pentru că ştiam că va fi un mandat scurt. Am avut timp scurt la dispoziţie pentru a-mi forma echipa. Mi-am luat angajamente să începem câteva reforme, iar acolo unde nu a mers mi-am asumat să fac aceste schimbări. Mi-am asumat să nu treacă timpul şi lucrurile să nu funcţioneze. Cred că e important să iei decizii la timp. Nu înseamnă că oamenii pe  care i-am schimbat nu erau buni, dar pe domeniile lor credeam că este nevoie de altă abordare. Cu acest gând e onestitate, statul ar câştiga încrederea cetăţenilor.

Spuneţi-mi un lucru de care sunteţi mândru că l-aţi făcut în acest mandat, iar altul pe care vi-l reproşaţi?

Nu ştiu dacă pot să spun un lucru de care sunt mândru. Am început să punem degetul pe rană în Sănătate, un domeniu, care din păcate, nu s-au recunsocut lcururi care nu mergeau. Tot timpul se spunea că pot să gestioneze lucrurile. Au constatat alţii din Guvern care ne-au pus pe masa Guvernului rapoarte. Avem o strategie pentru resurse umane, am început reechilibrarea salariului ]n sitemtul de sănătate, eliminarea unor inechităţi, plata gărzilor. Reforma trebuie să continue acolo. Pe partea de infrastructură, avem claritate pe următorii ani, care sunt proiectele pe care trebuie să ne concentrăm, am început o reformă instituţională cu Compania Naţională de Drumuri. În domeniul Educaţiei, avem o structură credibilă în a analiza în mod obiectiv doctorate cu suspiciuni de plagiat.

În ultima perioadă, aţi văzut începutul de reformă legat de politica de asistenţă socială la Ministerul Muncii, să fie ajutaţi oamenii să-şi găsească locuri de muncă. Este nevoie de o majoritate parlamentară care să susţină debirocratizarea în administraţia publică, criterii clare pe administraţia publică. Le-am început, dar nu am avut majoritate parlamentară.

Acestea vi le reproşaţi?

Sunt mai multe lucrui pe care mi le reproşez, dar un an de zile este prea scurt să duci la bun-sfârşit reforme. Am lucrat cu administraţia pe care am găsit-o pentru că nu am vrut să bulversăm. Riscam să nu facem nici ceea ce am făcut.

Aş vrea să le detaliem, pe rând: reforma administraţiei, reforma statului? Cum poate fi statul mai eficient?

Am văzut în multe din campaniile precedente, că o să regionalizeze România, că o să modifice Constituţia. Nu s-a făcut, probabil şi pentru că ambiţiile au fost foarte mari. Nu vreau să mă arunc în promisiuni. Am discutat cu cele două partide pe marginea programelor lor de guvernare. Angajamentele vor putea fi discutate, dacă se va forma o majoritate. Avem nevoie de o reformă a administraţiei. Au nevoie de predictibilitate în cariera lor, să ştie că pot accede la o funcţie de conducere dacă sunt competenţi şi locul lor nu poate fi luat de altcineva din afară. Este importantă această claritate pentru ca procedurile să fie clare. Aprape nimeni nu mai semnează nimic din cauza procedurilor.

În multe domenii oamenii nu vor să mai semneze de frica problemelor penale, de frica DNA? 

Nu cred că este cauza, este doar un efect. Efectul faptului că avem o legislaţie interpretabilă. Nu este clar cine de ce este responsabil. Avem şapte, opt, semnături, dar nu este clar cine pentru ce este responsabil. Vedeţi câte proiecte sunt trimise la CCR pentru a fi interpretate. Acele legi ar trebui să iasă clar explicate. Nu mă surpinde faptul că unor funcţionari le este teamă să-şi asumă. Asta presupune o legislaţie mai clară şi proceduri mai clare.

Un raport al Corpului  de Control al premierului arată că multe din formările profesionale au fost văzute, mai multe cadouri. Am adoptat o prin hotărâre de Guvern o strategie a formării profesionale în funcţia publică.

Sunt câţiva paşi care au început, dar este nevoie de mult mai mult în administraţia publică centrală şi locală. Fără o majoritate clară care să-şi asume o depolitizare, va fi praf în ochi. 

Economia e baza tuturor lucrurilor. Care ar trebui să fie motoarele de creştere economică în următorii patru ani?

Legat de economie, suntem într-o perioadă fastă. Avem creştere economică de câţiva ani. Înseamnă că şi Guvernele anterioare au dat încredere companiilor să investească. Acest trend trebuie să continue, iar această creştere economică să se vadă şi în bunăstarea românului. Din multiplele discuţii pe acre le-am avut, mediul de afaceri cere predictibilitate pe care le ia Guvernul, să informezi mediul de afaceri din timp şi nevoie de formă de muncă calificată.

Tocmai de aceea avem proiecte de infrastructră. Care sunt domeniile care ar putea alimenta creşterea economică? Care pot să folosească cercetarea, inovarea şi tehnologia informaţiei. Sectorul agroalimentar rămâne un sector foarte important, turismul bine orientat şi legat de proiectele de infrastructură.

Energia?

Independenţă energeticîă nu înseamnă neapărat energie, ci, prin ceea ce produci, poţi să asiguri necesarul de energie. Strategia energetică arată că putem să ne gândim la un mix de surse de energie, gaz, energie electrică, energie eoliană, cărbune, care să facă din România un furnizor de securitate energetică. Interconectarea cu ţările din jur reprezintă o prioritate.

Aţi amintit de industria IT. Însă, dacă ne uităm avem o problemă. Acele contracte ale firmelor IT cu statul. Sunt deficienţe majore, cum e cazul cardului de sănătate?

Avem mai multe probleme care trebuie rezolvate în sectorul IT. Avem multe start up-uri cu succes. Recent am publicat un manifest pentru industria IT pentru ca start-up-urile pe care le avem, să poată fi paltforma de creştere a unor companii în aceste domenii.

Care ar trebui să fie rolul statului în economie? Cum vedeţi acest rol: minimalist, intervenţionist? 
 
Statul ar trebui să fie în primul rând un facilitator, un facilitator pentru mediul economic, un partener pentru  mediul economic. Să nu uităm că avem şi companii de stat care intervin pe piaţă şi în mediul economic. Cea mai bună cale pentru dezvoltarea statului economic ar fi să eficientizeze aceste companii, care să nu mai fie sinecuri unde să fie angajaţi oameni din rândul partidelor care să ia salarii sau venituri, ci oameni care să fi recrutaţi pecriterii de profesionalism, cu obiective clare de management pentru companiile respective şi să vedem că astfel de companii devin actori importanţi, proactivi pe piaţă şi stimulează mediul economic. 
 
Un stat care prin politici sociale să stimuleze crearea de locuri de muncă, în primul rând. Să acţioneze acolo unde se acumulează pungi de sărăcie, din diferite motive. Un stat care să asigure o dezvoltare echilibrată a regiunilor ţării. 
 
E interesant de văzut că exact în bazinele electorale ale PSD, un partid cel puţin afişat de stânga, orientat spre nevoile oamenilor, exact acolo avem şi pungile de sărăcie cele mai mari. Exact în zona de sud şi de est. Oare de ce? Judeţul Teleorman, care a fost condus de domnul Dragnea, acolo avem cei mai mulţi asistaţi sociali. Încă o dată, problema nu e că li se dau ajutoare sociale celor care întra-adevăr au nevoie. Problema e că acest lucru se petrece de ani de zile. De ce? Aceasta ar trebui să fie una din întrebările autorităţilor 
 
Cum vedeţi reformarea sistemului de învăţământ românesc?
 
În primul rând, trebuie să ne concentrăm pe problema abandonului şcolar. Este important ca, nu doar partea de elită din educaţie să aibă acces la învăţământ. Chiar şi zonele defavorizate. Avem o problemă de infrastructură în mediul rural. Nu s-a mai investit.
 
Am avut şi anul acesta  fonduri la Ministerul Dezvoltării Regionale pentru investiţii în şcoli care n-au fost folosite, pentru că nu am avut solicitări ale primarilor de peste tot. Deci, avem şi problema aceasta de infrastructură. Avem şi problema fixării şi a stabilităţii profesorilor, educatorilor, învăţătorilor în zone defavorizate. Şi aici trebuie să venim cu măsuri.
 
Apoi, cred că avem nevoie de măsuri prin care să stimulăm ieşirea în faţă a tuturor profesorilor care chiar 
fac această muncă din pasiune şi din dăruire pentru elev. Dacă nu ai dăruire şi pasiune nu poţi face o muncă de calitate. Avem foarte mulţi profesori dăruiţi. E important ca sistematic ei să fie cei care ies în faţă. Cred că trebuie să ne gândim şi la modalitatea prin care să stimulăm creativitatea elevului ţi să nu o inhibăm. Să învăţăm elevul să înveţe. Să-şi selecteze informaţia, să o treacă prin filtrul gândirii şi să-şi formuleze puncte de vedere. 
 
Au început să iasă la iveală toate problemele sistemului medical. Problema mare e cum le rezolvăm şi cum faceţi dumneavoastră acest lucru?
 
Am început deja cu câteva lucruri care continua  schimbarea la  faţa a sistemului medical. Este important să scoatem la suprafaţă problemele pe care le avem. Asta a început să facă domnul Voiculescu, să pună punctul pe „i”. Avem probeleme care au fost ascunse, tot din mândrie patriotică, probabil, în anii trecuţi. Cum să recunoaştem că avem nevoie de alţii? Nu a existat o politică de utilzare a resurselor bugetare pe parte de investiţii. Ministrul aproba, în fiecare an, investiţiile la un spital sau altul, fără un criteriu clar, pe termen lung. Ne concentrăm pe cele trei spitale regionale. Ne concentrăm, pe termen scurt, pe cele trei spitale regionale. Avem, însă, nevoie şi de alte spitale regionale. Resursa umană în sistemul medical este la fel de importantă. Nu avem suficienţi medici la noi pentru că nu am fost în măsură să-i ţinem, să le dăm convingerea că dacă lucrează onest pot face o carieră şi în România. 
 
Ministrului Voiculescu i se reproşează că nu face nimic să rezolve problemele, doar le arată? A fost acuzat că a returnat bani la buget? 
 
Este acelaşi lucru ca în infrastructura rutieră. O investiţie nu se face de pe o lună pe alta. Pentru proiectele pe care le-am lansat anul acesta, rezultatele se vor vedea anul viitor. Noi anul acesta am cheltuit bani pe investiţii pregătite în anul interior. Poate puţine au fost din cele pe care le-am pregătit noi.
 
Trebuie să treci printr-o procedură de licitaţie, de semnare a contractului etc. Avem cele trei spitale regionale. Şi miniştrii precendenţi s-au lăudat cu ele. Realitatea e că noi când am venit nici măcar nu erau identificate terenurile unde să se construiască. Nici vorbă de studii de fezabilitate. Acum avem terenurile identificate pentru toate cele trei locaţii, la Cluj, la Iaşi şi la Craiova.  Avem un contract cu Banca Europeană de Investiţii care ne pun la dispoziţie banii pe studii de fezabilitate. Din a doua jumătate a anului viitor se vor începe lucrările la aeste spitale.

Aţi fost un susţinător al independenţei Justiţiei. Ce garanţii ne oferiţi că Justiţia nu va mai fi controlată de politic?

Cred că instituţiile din Justiţie au căpătat un grad de maturitate ridicat încât să nu mai fie controlabile politic. Este important să acordăm resurse umane în continuare. Noi am făcut câteva eforturi din acest punct de vedere. Legislaţia să fie clară. Calitatea şi independenţa Justiţiei depind foarte mult de cât îşi doresc şi cetăţenii. Dacă atunci când pot să apară abuzuri, dacă cetăţenii se exprimă şi susţin Justiţia, vom avea o Justiţie independentă

Rolul României într-o UE aflată în criză?

Eu privesc această criză ca pe o oportunitate. România, la zece ani la aderare, are toate ingredientele pentru a deveni un actor activ, un producător activ de idei, şi nu un consumator. Nu poţi să te plângi că vin străinii să-ţi fure ţara. Veneau responsabilii români ca nişte mieluşei la Bruxelles, iar când se întorceau erau foc şi pară. România să fie mai activă în procesul decizional. Trebuie să ai partenere credibile cu statele-membre, dar mai ales cu cele care dau tonul. Să avem o relaţie mai pro-activă care găzduiesc români care trăiesc acolo. Mă gândesc la Italia.

Cum vor evolua relaţiile cu Republica Moldova după alegerea lui Igor Dodon?

Cu sau fără alegerea lui Dodon, atâta vreme cât conducerea este formată din Parlament, Guvern şi preşedinte, atâta vreme cât îşi asumă un drum al democraţiei, un drum european, va avea susţinerea României. Rămâne un partener important pentru România, indiferent cine se află la conducere. Ceea ce face România pentru Republca Moldova, o face pentru cetăţenii ei.

Unirea cu Republica Moldova ar trebui să rămâne un deziderat sau să ne adaptaăm vremurilor?

Trebuie să ţinem cont de realităţi. Nu trebuie ascuns acest subiect sub preş, dar să nu fie folosit în mod populist în campanie. Nu foloseşte nimănui. Trebuie văzută realitatea şi nu trebuie ocolit niciun subiect, dar trebuie dezbătut în mod pragmatic.

Cum vedeţi evoluţia relaţiilor cu SUA?

Cred că parteneriatul strategic pe care îl are România cu SUA trece dincolo de mandatul prezidenţial. Şi-a dovedit soliditatea în ani care au trecut. Fără excepţie, acest parteneriat a progresat pentru că a avut un interes reciproc la bază. Dincolo de parteneriatul strategic, trebuie să insităm pe componenta economică. Noul preşedinte al SUA vizează domeniul economic, România, ţara cu creştere economică, poate să dezvolte această relaţie. Abordând în mod pragmatic, putem să construim pe ceea ce s-a reuşit până acum.

Credeţi că ar trebui să deschidem un dialog bilateral cu Federaţia Rusă?

Mi-aş dori ca România să fie un actor activ atunci când se discută de relaţiile cu Federaţia Rusă. UE şi Federaţia Rusă au multe puncte de interes comun. Sunt prea apropiate geografic pentru a nu avea o relaţie care trebuie clarificată.

Cum va arăta România lui Dacian Cioloş peste patru ani dacă o să continuaţi ca premier?

Dincolo de reforme în infrastrucutră, educaţie, mi-aş dori să avem o Românie în care mediul politic să câştige încrederea României. Acest model de abordare începe cu o implicare directă. Mai ales prin participarea la vot, să nu lăsam pe alţii să decidă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: