Capodopera lui Händel, „Iuliu Cezar în Egipt”

Capodopera lui Händel, „Iuliu Cezar în Egipt”

Les Talens Lyriques

Ansamblul Les Talens Lyriques, sub conducerea dirijorului Christophe Rousset, va interpreta pe scena Ateneului Român, de la ora 22.30,  o capodoperă de Händel – ”Iuliu Cezar în Egipt”. În distribuţie: sopranele Karina Gauvin şi Ann Hallenberg, contratenorul Christpher Lowrey, contratenorul Kacper Szelazek, mezzosoprana Eve-Maud Hubeaux şi basul Ashley Riches. Adevarul.ro va transmite, de la 22.30, acest concert.

Text de Cristina Sârbu

Ca director al Academiei Regale de Muzică din Londra, compozitorul german avea obligaţia să scrie pentru scena de la King’s Theatre partituri în stil italian. Astfel, şi libretul pentru Giulio Cesare este scris în limba italiană. Acţiunea se petrece în Egipt unde Giulio Cesare/Iulius Caesar (100-44 î. H) a sosit cu armata romană gata să anexeze imperiului inca un teritoriu. Rolul titular a fost scris pentru un cântăreţ cu uriaşă reputaţie în epocă – castratul Francesco Bernardi („Senesino”). Astăzi, contratenorii – rar şi baritonii – se luptă cu dificultăţile partiturii.

Actul I

După ce l-a învins pe Pompei, Iuliu Cezar, însoţit de tribunul Curius, trece marea şi ajunge în Egipt unde este primit cu braţele deschise. Rugat de soţia şi fiul lui Pompei, Cornelia şi Sextus, cuceritorul este de acord să fie generos faţă de rivalul său şi familia acestuia. Apare generalul egiptean Achilla care, odată cu salutul de bun venit din partea regelui Tolomeo (Ptolemeu – care domnea împreună cu sora lui, Cleopatra), aduce şi un dar cu totul special, capul lui Pompei. Oripilat, Iuliu Cezar refuză să îl primească pe mesager. Când află de moartea soţului, Cornelia încearcă să se sinucidă. Ea primeşte o propunere de căsătorie din partea lui Curius, o veche dragoste din tinereţe. Profund îndurerat, Sextus jură să răzbune uciderea tatălui său.

Profitând de situaţie, Cleopatra se hotărăşte să caute o alianţă cu Iuliu Cezar şi să uneltească împotriva fratelui ei astfel încât să rămână singură regină pe tronul Egiptului. Achilla îi povesteşte lui Tolomeo despre reacţia neaşteptată a lui Cezar în faţa darului ciudat – capul lui Pompei – şi se oferă să îl ucidă pe acesta dacă o va primi pe Cornelia drept răsplată. În cortul lui, în faţa urnei ce conţine cenuşa lui Pompei, Cezar meditează la cruzimea şi nesiguranţa vieţii. O tânără egipteană pe nume Lydia, care pretinde că Tolomeo i-a furat averea, (în realitate, este Cleopatra) apare în faţa lui cerându-i dreptate. Încântat de frumuseţea fetei, generalul îi promite ajutor. Cornelia se reculege în faţa urnei cu ce conţine cenuşa soţului ucis. Îndurerată, invocă răzbunare asupra lui Tolomeo dar fiul ei, Sextus, speriat, încearcă să o liniştească. Falsa Lydia aude şi le promite celor doi să îi conducă, cu ajutorul eunucului Nireno, în faţa Cleopatrei care sigur îi va ajuta să se răzbune. Cleopatra/Lydia vede în cei doi unelte prin care fratele ei, Tolomeo, poate fi anihilat.

Linguşitor şi fals, Tolomeo îl invită pe Cezar să ocupe apartamentele regale din palatul lui dar, atent şi precaut, generalul refuză. Achilla îi prezintă lui Tolomeo pe Cornelia şi pe Sextus. Acesta îl provoacă la duel pe ucigaşul tatălui său dar este arestat. Cu acordul lui Tolomeo, Cornelia este acceptată să lucreze în grădinile palatului. Achilla îi promite totală securitate pentru ea şi fiul ei dacă acceptă să îl ia de soţ. Cornelia îl respinge cu furie. Mama şi fiul îşi iau rămas bun înainte de a fi despărţiţi.

Actul al II-lea

Cleopatra are un plan atent întocmit pentru seducerea lui Iuliu Cezar. Acesta este condus de Nireno într-o minunată grădină unde, aşezată pe tronul Virtuţii, falsa Lydia, înconjurată de o orchestră alcătuită din cele nouă muze, cântă o arie minunată. Degeaba încearcă Cezar să ajungă la ea. Fata dispare dar Nireno, asigurându-l că Lydia îl aşteaptă, îl conduce la Cleopatra. În grădina palatului, unde îndeplineşte munci diverse, Cornelia este din nou abordată de Achilla şi Tolomeo. Dar îndurerata femeie ameninţă că îşi va pune capăt zilelor intrând într-o parte a grădinii în care sunt ţinute animale sălbatice. Apare Sextus care o opreşte. El a ajuns aici escortat de Nireno care aduce ordinul prin care Cornelia va fi dusă în haremul lui Tolomeo. Nireno îi sugerează lui Sextus să îşi însoţească mama în speranţa că îl va surprinde pe Tolomeo singur şi neînarmat.

Într-o altă grădină, Lydia/Cleopatra îl aşteaptă pe Cezar. Dialogul lor amoros este întrerupt de Curius care îşi anunţă superiorul că a fost trădat, că s-a pus la cale un complot şi că ucigaşii sunt pe urmele lui. Cleopatra îşi dezvăluie adevărata identitate şi iese sperând că, prin respectul impus de statutul ei de regină, îi va opri pe conspiratori. Nu reuşeşte însă, revine şi îi sugerează lui Cezar să se salveze prin fugă. Acesta refuză mândru şi pleacă să îşi înfrunte asasini. În urma lui, Cleopatra invocă zeii cerându-le să îl protejeze pe generalul roman şi să aibă milă de ea.

În haremul său, Tolomeo vizează leneş la plăcerile care îl aşteaptă. Preferata lui este desigur, Cornelia. Intră Sextus care se repede să ia de pe masă sabia lui Tolomeo şi să atace dar apare Achilla care îl opreşte şi îl sfătuieşte pe Tolomeo să se pregătească de război. Între timp, înconjurat de duşmani, Cezar s-a aruncat de pe ziduri în apele mării şi se crede că s-ar fi înecat. Cleopatra a fugit în tabăra romanilor pe care i-a convins să o susţină în lupta cu fratele ei. Şi acum, în fruntea armatei, se îndreaptă către palat. Achilla nu uită să îi amintească lui Tolomeo că, drept răsplată pentru uciderea lui Cezar, Cornelia i-a fost promisă lui, dar regele Egiptului, acuzându-l de trădare, îl alungă şi încrezător porneşte să îi înfrunte pe romani. Rămas singur şi umilit, Sextus încearcă să îşi ia viaţa dar Cornelia soseşte la timp pentru a-l opri şi a-i reda curajul şi dorinţa de răzbunare.

Actul al III-lea

Furios pentru trădarea lui Tolomeo, Achilla îşi uneşte armata cu cea a Cleopatrei. Dar Tolomeo iese victorios din bătălie şi Cleopatra e luată prizonieră. Ea îl jeleşte pe Cezar, şi îşi deplânge soarta în timp ce este condusă de soldaţi spre locul de detenţie. Dar Cezar nu a murit, el a înotat spre port şi valurile l-au adus uşor la mal. A pierdut contactul cu armata lui şi imploră ajutor. Se apropie Sextus şi Nireno care îl descoperă, în apropiere, pe Achilla, grav rănit. În iminenţa morţii, acesta mărturiseşte rolul lui în uciderea lui Pompei şi în organizarea complotului împotriva lui Cezar. Înainte de ultima suflare, el îi dă lui Sextus un sigiliu ce-i conferă acestuia dreptul de a conduce trupele lui Achilla şi mai dezvăluie şi existenţa unui pasaj secret care conduce drept în palatul lui Tolomeo. Martor la scenă, Cezar ia el sigiliul şi aleargă să îşi refacă armata.

Păzită de o gardă numeroasă, în camerele ei, Cleopatra îşi ia rămas bun de la femeile care i-au fost aproape. Năvăleşte Cezar însoţit de oameni înarmaţi şi o eliberează. Apoi, generalul îi cere Cleopatrei să îşi reorganizeze trupele şi să vină cu armata ei să îl întâlnească în port. În sala tronului, Cornelia respinge din nou insistenţele lui Tolomeo. Are un pumnal şi este gata să atace dar apare Sextus care cere el dreptul la răzbunare asupra celui care i-a ucis tatăl. Urmează un scurt duel în care Tolomeo este ucis. Coşmarul Corneliei pare a se fi terminat.

Cezar şi Cleopatra intră triumfători în portul Alexandria. Nireno îl aclamă pe Cezar ca stăpân al Egiptului şi este recompensat pentru serviciile şi credinţa lui. Cornelia şi Sextus aduc vestea morţii lui Tolomeo. Cornelia îi înmânează lui Cezar coroana şi sceptrul lui Tolomeo. Generalul transmite semnele puterii Cleopatrei care se declară o „regină îndatorată stăpânului Romei”. Cei doi îşi declară dragostea şi toţi sunt fericiţi că pacea a revenit în Egipt.

CONCERTELE DE LA MIEZUL NOPŢII

Vineri, 20 septembrie, ora 22.30   

Ateneul Român

LES TALENS LYRIQUES

CHRISTOPHE ROUSSET dirijor

Georg Friedrich Händel – „Iuliu Cezar în Egipt” HWV 17 (operă în concert; versiune scurtă din anul 1725)

KARINA GAUVIN Cleopatra (soprană)
ANN HALLENBERG Sesto (soprană)
CHRISTOPHER LOWREY Iuliu Cezar (contratenor)
KACPER SZELĄŻEK Tolomeo (contratenor)
ÈVE-MAUD HUBEAUX Cornelia (mezzosoprană)
ASHLEY RICHES Achilla (bas)

Ansamblul Les Talens Lyriques este susţinut de Ministerul Culturii din Franţa şi de admi-nistraţia capitalei franceze şi se bucură de sprijinul generos al cercului său de patroni. Ansamblul transmite mulţumiri susţinătorilor săi principali, Fundaţia Annenberg / GRoW – Gregory and Regina Annenberg Weingarten, doamna Aline Foriel-Destezet şi Mécénat Musical Société Générale. Din 2011, muzicienii din Les Talens Lyriques sunt artişti aso-ciaţi, în rezidenţă la Fundaţia Singer-Polignac din Paris.

 

                                         

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: