Tratamentul cinic la care erau supuse fetiţele din „lagărul“ descoperit în buricul Capitalei

Tratamentul cinic la care erau supuse fetiţele din „lagărul“ descoperit în buricul Capitalei

Lagar de fete în centrul Capitalei

Procurorii bucureşteni au descins joi la un cămin de copii din sectorul 1 al Capitalei ce fusese transformat în lagăr pentru micuţii crescute acolo. Angajaţii le furau mâncarea, cosmeticele şi chiar banii de cheltuială primiţi de la stat iar pentru a nu se răzvrăti, copiii erau sedaţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Acuzaţii grave la adresa angajaţilor Centrului de plasament „Sfânta Maria“ din sectorul 1 al Capitalei, cercetaţi penal pentru rele tratamente aplicate minorului, delapidare şi abuz în serviciu după ce au transformat căminul de copii într-un lagăr.

Mai exact, copilele care erau internate aici, centrul fiind unul pentru fete, erau bătute constant, trimise pe stradă şi de multe ori sedate cu voia medicului angajat la căminul-lagăr. Toate pentru ca educatorii şi ceilalţi angajaţi ai centrului de plasament să poată fura mâncarea şi celelalte bunuri ale micuţelor. Joi, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti au descins la căminul groazei şi i-au ridicat pe toţi angajaţii instituţiei. Înainte însă au aranjat ca fetele internate aici, 24 în total cu vârste între 7 şi 21 de ani, să fie plecate într-o excursie cu o organizaţie umanitară pentru a nu se speria de acţiunea în forţă a autorităţilor.

Avocatul Poporului s-a autosesizat

„Actele de urmărire penală vizează modalitatea frauduloasă de funcţionare a sistemului de protecţie specială a copiilor instituţionalizaţi, în perioada 2014 - 2016 (ca urmare a unui denunţ formulat în luna noiembrie 2015), în cadrul unui centru din Bucureşti“, anunţau joi dimineaţă oficialii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Mai exact, în denunţ se arăta că fetele internate în centrul de plasament din sectorul 1 erau bătute şi sedate pentru a nu-şi cere drepturile. Asta pentru că angajaţii Centrului de plasament luau alimentele, medicamentele, electrocanicele, lenjeriile şi cosmeticele pe care fetele internate aici le primeau prin donaţii, şi fie le duceau acasă, fie le vindeau.

„Este vorba despre asistenta medicală care a avut o dispută anul trecut cu colega ei. Totul a dus la plângeri penale“, a declarat, pentru Click!, Dănuţ Fleacă, directorul DGASPC sector 1. Acesta a mai precizat că în reclamaţie, femeia, care încă este angajata centrului, a scris că asistenta, colega ei, vindea medicamentele din centru, că bucătăresele plecau acasă cu mâncarea şi că orfanii erau abuzaţi. Şeful DGASPC sector 1 explică şi că niciun copil nu primeşte medicaţie fără să existe o prescripţie medicală dată de un specialist psihiatru. Acuzaţiile aduse de procurori contrazic însă spusele oficialului, iar cazul a ajuns deja şi la urechile Avocatului Poporului, care a demarat o anchetă, coordonată de reprezentanţii Domeniului pentru Prevenirea Torturii.

„Când minorele deveneau o problemă, erau internate în baza unui bilet de trimitere emis de medicul psihiatru la Spitalul de psihiatrie Voila, compartimentul sanatoriu. Internările erau de aproximativ o lună, conducerea centrului dorind să fie chiar mai mari, iar medicul psihiatru decidea cu privire la aceste trimiteri fără să examineze minorele, doar în funcţie de faptul că acestea îi deranjau pe angajaţii centrului“, se arată în documentele strânse de procurori la dosar. În plus, anchetatorii subliniază că angajaţii căminului le lăsau frecvent pe fete să părăsească Centrul de plasament, devenind, astfel, victime ale abuzurilor sexuale. „Multe copile de 14-15 ani au devenit mame din această cauză“, arată surse apropiate anchetei.

Problemele din centre, cunoscute de mult timp

Oamenii din organizaţiile neguvernamentale nu au fost însă surprinşi de dosarul deschis de procurori şi susţin că problemele din centrele de plasament sunt cunoscute de mult timp, inclusiv de către autorităţile din domeniu, care nu au luat însă niciun fel de măsuri pentru a veni în sprijinul acestor copii.

„Ceea ce le reproşăm autorităţilor este că nu au creat un mecanism prin care aceşti copii să depună plângeri“, au explicat reprezentanţi ai ONG-urilor pentru „Adevărul“, menţionând că tratamentul medicamentos are efecte dezastruoase asupra dezvoltării copiilor, dacă aceştia sunt sănătoşi.

„Prin tratament acoperă golul de specialişti şi activităţi“

Acelaşi lucru îl susţine şi Georgiana Pascu, preşedintele Consiliului pentru Monitorizare. „Îi îndoapă cu medicamente pentru că în aceste centre, de cele mai multe ori, există un singur psiholog, iar dacă acesta există, face doar consiliere, în niciun caz nu face psihoterapie. Toate studiile arată că la vârsta preadolescenţei, cei din centrele din plasamente au manifestări mai pregnante decât ceilalţi copii, pe fondul lipsei de ataşament“, a explicat Georgiana Pascu. Specialista susţine că adolescenţii sunt ameninţaţi încă de mici cu medicamentele.

„Pentru ei, psihiatria este muma pădurii. De regulă, psihiatrii le recomandă şi angajaţilor să-şi modifice conduita pentru a se înţelege cu copiii. Întrebarea este dacă statul înţelege că administrează tratament copiilor pentru că nu dispune de resursele financiare şi umane pentru ca aceşti copii să beneficieze de o atenţie reală. Prin tratament ascund acest gol. Practic, ţii copiii într-un sistem închis pentru că nu ai ce să le oferi“, a completat preşedintele Consiliului de Monitorizare.

„La maturitate aleg aceleaşi experienţe abuzive”

La rândul său, psihologul clinician Domnica Petrovai, care a făcut parte din echipa ce a elaborat Strategia pentru Sănătate Mintală, spune că este dovedit ştiinţific că aceşti copii din centrele de plasament sunt hiperctivi şi au o impulsivitate mai mare. Totul pleacă de la lipsa de afectivitate. „Aceste forme de pedeapsă, că vorbim de pedeapsă chimică, de ţipete sau de lipsă de atenţie, îi afectează şi mai tare. Angajaţii acestui centru din Capitală au ajuns să facă asta pentru că lipsesc serviciile. Iar când se ajunge la psihiatru, în majoritatea cazurilor se administrează un tratament medicamentos“, a arătat psihologul clinian.

Înşelătorii de tabere

Ancheta a mai scos la iveală cum, atunci când erau organizate tabere, excursii sau alte activităţi de recreere pentru copiii internaţi, angajaţii căminului îşi luau de fapt familiile, iar pe minorii aflaţi în plasament îi goneau din cămin. „O parte dintre minore fie erau trimise în mod intenţionat în familie, fie erau lăsate să „fugă“ din centru pentru a se reduce numărul persoanelor care participă efectiv la activităţi“, au explicat anchetatorii.
.
Centrul de plasament „Sfânta Maria“, finanţat de la bugetul local

Centrul de plasament „Sfânta Maria” din Capitală se ocupă de primirea, găzduirea, îngrijirea şi întreţinerea zilnică într-un cadru de viaţă cât mai asemănător celui din familie a fetelor care sunt abandonate de părinţi. Angajaţii centrului au ca sarcini asigurarea unei asistenţe medicale generale şi asistenţa psihologică de specialitate, educaţie pentru sănătate, pentru învăţătură şi aplicarea deprinderilor igienice, relative la propria persoană şi la mediul de viaţă.  „Scopul acestuia este de a crea un climat afectiv favorabil dezvoltării personalităţii complexe a copilului, stimularea capacităţii de comunicare a copiilor prin crearea unui climat de încredere, de respect reciproc, precum şi dezvoltarea majorităţii deprinderilor de viaţă independentă în vederea reintegrării sau integrării familiale şi socio-profesionale”, se arată în documentele oficiale ale centrului. În privinţa bugetului, acesta este asigurat fie din bugetul local al Sectorului 1, fie din donaţii, sponsorizări sau alte contribuţii din partea persoanelor fizice ori juridice din ţară şi din străinătate.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: