Fiecare miez de martie este marcat, în Transilvania, de evenimente dedicate memoriei maghiarilor şi secuilor care, în vremea Austro-Ungariei şi a Imperiului Habsburgic, au militat pentru autodeterminare. Autonomia e o poveste veche de aproape două secole şi nu un gest anti-românesc al maghiarilor, cum explică şi europarlamentarul Tökes Laszlo, într-un interviu acordat sâmbătă, la Târgu Mureş, pentru Deutsche Welle.

Îl ştie toată lumea, de la televizor cel puţin. Şi vin la el să-i mulţumească pentru că a ţinut aprinsă dezbaterea despre autonomie, de-a lungul anilor. Oameni obişnuiţi îi ţin calea, dar şi jurnalişti vor să scoată de la el câteva cuvinte. Între timp, coloana nervoasă aşteaptă să se pună în mişcare - dar nu poate fiindcă lipseşte el. Între două declaraţii încearcă să îşi aprindă o ţigară. Bricheta îi joacă feste - gaz puţin, temperatură scăzută, flacără mică. Cam aşa şi cu mitingul ăsta, de la Târgu Mureş. În anii trecuţi au fost zeci de mii de oameni adunaţi să ceară autonomie pentru Ţinutul Secuiesc. Elanul, parcă, s-a stins între timp. Flacăra autonomiei nu mai arde periculos, ca în trecutul recent.

„Au dus o politică de obosire“

„Uitaţi“, spune pastorul, „majoritatea românească, Guvernul român şi clasa politică românească, de la bun început au dus o politică de obosire a comunităţii maghiare. Prin fel şi fel de metode încearcă să stăvilească revendicările noastre şi politica noastră pentru autonomie. Aşa se explică, după părerea mea, că ne-am slăbit. Oamenii au pierdut entuziasmul“.

Înainte de a-l aborda direct, l-am urmărit pe Tökes Laszlo în timpul discursului rostit de la microfonul instalat pe scena din faţa Monumentului Secuilor Martiri. Şi, ca unul străin maghiarimii, care înţelege doar pe bucăţi ce se vorbeşte, mi-am oferit şansa să fiu mai atent la mesajele transmise dincolo de cuvinte. Nici măcar politicianul nu mai are efervescenţa de altă dată. Spre deosebire de invitaţii din Catalonia, Ţara Bascilor sau nordul Italiei, Tökes Laszlo îşi rosteşte discursul fără să caute să pună accente. Iar când mulţimea îi răspunde cu „Autonómiát“, europarlamentarul priveşte către cei două sau trei mii de secui şi le răspunde, cu calm transilvănean, „Autonómiát“, fără să ridice tonul, fără să răcnească în microfon.

„Lipsa entuziasmului nu caracterizează doar comunitatea maghiară. Câţi ani a trebuit să aşteptăm până când masele româneşti au ieşit în stradă împotriva corupţiei? De unde am pornit în 1989 şi unde am ajuns de-a lungul deceniilor? Sperăm că cetăţenii României se vor mobiliza pentru o cauză bună, şi dacă vor vedea că are rost această politică de autodeterminare comunitară, se vor ataşa acestor mişcări. Noi ne vom strădui să-i reînflăcărăm pe ai noştri.“

Marş pentru autonomie, Tg Mureş 10 martie 2018 (DW/C. Ştefănescu)

Mesaj românesc: „Obiectivele sunt comune şi ne leagă“

Coloana de manifestanţi s-a întins, deja, pe câteva sute de metri. Au un steag albastru-auriu lung, cu care vor defila pe străzile din Târgu Mureş. Dar în fruntea coloanei trebuie să stea liderii comunităţii şi invitaţii lor. Izsák Bálint, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, îl caută din priviri pe europarlamentar. Ar fi fost bine dacă printre cei care susţin, mărşăluind prin Târgu Mureş, ideea descentralizării să se afle şi politicieni români?

„Am fost foarte recunoscător Partidului Oamenilor Liberi, un partid regional, născut în judeţul Mureş, care are mai multă empatie faţă de secuime. Ne-au adresat un mesaj, cu această ocazie: ne-au asigurat de sprijinul lor în lupta noastră pentru subsidiaritate politică“, spune Tökes Laszlo.

Mesajul Oamenilor Liberi a fost, însă, transmis prin mediul virtual şi nu de la microfonul mitingului de sâmbătă - şi spune aşa: „Obiectivele ce vizează o corectă regionalizare a României, descentralizarea administrativă, fiscală şi autonomia regiunilor, sunt obiective comune, care ne leagă. Avem numai de învăţat din modul lor de organizare şi din solidaritatea extraordinară de care dau dovadă secuii în faţa unei avalanşe de atacuri murdare, venite dinspre o parte a clasei politice româneşti“.

„Ungaria“, spune Tökes Laszlo, „întinde mâna ei către România. Maghiarii şi secuii din Transilvania întind mâna lor către majoritatea românească. Este un gest absolut firesc, în spiritul toleranţei transilvănene, al Europei unite, de multiculturalism!“.

Coloana de secui îşi caută pastorul. Tökes Laszlo se alătură celor ce vor depune, la Prefectura judeţului Mureş, o petiţie pentru descentralizare. O descentralizare însă reală, nu una care să schimbe jocurile corupţiei centralizate cu interesele unor baroni locali. „Suntem atacaţi inclusiv spunându-ni-se că autonomia este dorinţa unor politicieni. În realitate, evenimentele din fiecare an ne arată că oamenii au nevoie de autonomie“, pune punct Izsák Bálint, organizatorul principal al mitingului din Ziua Martirilor Secui.

Cristian Ştefănescu - Deutsche Welle