Spectaculoasa misiune de salvare a afganilor care au ajutat Armata Română

Operaţiune comună a MAE, SRI, SIE şi MApN pare să fie finalizată  FOTO MApN

Dintr-un Afganistan rămas la mâna talibanilor, România a extras 49 de cetăţeni români şi 156 de colaboratori afgani, precum şi 7 cetăţeni ai altor state, iar dificila operaţiune comună a MAE, SRI, SIE şi MApN pare să fie finalizată.

Cetăţenii afgani sunt foşti colaboratori ai trupelor române în teatrul de operaţiuni, studenţi cu burse în România, jurnalişti de la Associated Press, un profesor – activist pentru drepturile omului, magistraţi de la instanţe superioare afgane, un poliţist şi membri de familie ai celor de mai sus. Aceştia se adaugă evacuării cu succes şi a celor 7 cetăţeni ai unor state aliate – cinci bulgari, un american şi un britanic, dar şi a românilor care au vrut să fie repatriaţi. Trebuie subliniat că printre cetăţenii afgani salvaţi din ţara lor se află şi 53 de minori cu vârste între 3 luni şi 17 ani. 

Într-un interviu pentru g4media.ro, Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a explicat cât de dificilă a fost operaţiunea pusă la punct de Celula de criză, din MAE, SIE, MApN şi SRI. În unele momente, aceasta părea că se desfăşoară după un scenariu de film cu „scene de un dramatism incredibil”. Bogdan Aurescu a amintit doar unul dintre episoadele în care adrenalina a atins cote maxime. „Pe 20 august am avut una dintre încercările de a introduce în aeroport un grup de aproximativ 20 de afgani, inclusiv femei şi copii, membri de familie. Am stat cu ei mai bine de 3 ore, ghidându-i prin Kabul şi în jurul aeroportului, pentru a-i aduce în siguranţă la una dintre porţile unde îi aştepta echipa românească din aeroport. A fost extrem de complicat: mulţimi enorme de afgani care încercau să intre în aeroport, puncte de control talibane controlate de diverse facţiuni, o situaţie de securitate care le putea pune în pericol sănătatea şi viaţa în orice moment. I-am adus la una dintre porţile despre care ştiam, dar situaţia s-a schimbat brusc şi acea poartă nu a mai putut fi folosită”, spune ministrul Afacerilor Externe.

Consulul român a fost salvat de vesta antiglonţ  

Drept urmare, celula de criză a decis să folosească o altă poartă de acces în Aeroportul din Kabul, iar cei 20 de afgani au fost ghidaţi tot telefonic spre aceasta. Acolo îi aştepta consulul român care agita, în semn de recunoaştere, o vestă tricoloră. „Între timp, grupul s-a micşorat. Una dintre jurnalistele afgane din grup a leşinat de epuizare şi colegii ei jurnalişti au renunţat – ca să o ducă la spital. Cu greu, ceilalţi au ajuns lângă a doua poartă. Se întunecase, vesta nu mai era vizibilă, consulul a folosit o lanternă verde. Brusc a început să se tragă serios. Un glonţ rătăcit, tras în aer, l-a atins pe consul, dar nu a păţit nimic, nu a fost rănit pentru că avea echipament de protecţie. Şi a continuat cu curaj să agite lanterna aceea verde, deşi era clar că în întuneric se expunea unui risc crescut. I-am admirat şi îi respect enorm curajul şi abnegaţia. Îl striga pe nume pe liderul de facto al grupului, prin care le coordonam mişcările, pentru a ghida grupul spre poartă. Îl auzeam cum striga inclusiv prin telefonul afganului cu care ţineam legătura, erau aproape de poartă. Situaţia se deteriorase însă atât de rău că trupele americane care protejau aeroportul au primit ordin şi au trebuit să închidă toate porţile aeroportului şi nu a mai intrat nimeni. Afganii «noştri» erau la doar circa 20 de metri de poartă, dar nu au mai putut intra. Nu o să-l uit niciodată pe cel cu care vorbeam la telefon, liderul de facto al grupului, prin care ne coordonam, despre care am spus mai devreme, cum plângea de disperare pentru că nu au putut intra, alături de un copil al său, cred că îl ţinea în braţe. (...) Dar nu ne-am lăsat şi nu i-am abandonat, iar astăzi el este în siguranţă în Pakistan, cu familia lui, au intrat ieri, 4 septembrie, pe cale terestră, ca urmare a eforturilor colegilor din Celula de criză”, a arătat Bogdan Aurescu, care a mai ţinut să precizeze că în timpul acestor operaţiuni nu am avut negocieri directe cu talibanii, iar România nu a plătit nimic pentru aceste extrageri. În plus, foarte important, au fost evacuate numai persoane care au trecut de validarea de securitate.

Am evitat prostul renume 

Analistul militar Aurel Cazacu susţine că, prin misiunea reuşită de extragere a colaboratorilor afgani, România a evitat o situaţie mai puţin plăcută. „Fără aceşti colaboratori locali ne-am fi făcut mai greu treaba şi am fi avut mai multe victime în Armata Română. Aceşti oameni, care oricum nu sunt foarte numeroşi, erau obligatoriu de ajutat, de extras din Afganistan. 

Aceşti oameni, care oricum nu sunt foarte numeroşi, erau obligatoriu de ajutat, de extras din Afganistan. Altfel, s-ar fi dus vorba că ne lăsăm camarazii în urmă. Aurel Cazacu Analist militar

Altfel, s-ar fi dus vorba că ne lăsăm camarazii în urmă, lucru care nu ar fi fost de bun augur. Nu se ştie când vom mai avea nevoie de colaboratori pentru Armata Română în Afganistan sau aiurea… Oricum, orice armată aliată NATO nu îşi lasă colaboratorii în urmă, acesta este un principiu de lucru”, a precizat analistul militar.