Se vor strânge 200.000 de semnături pentru „Aducem Basarabia Acasă”. Vezi detalii şi legea propusă de societatea civilă

Acţiunea 2012 a lansat astăzi campania Aducem Basarabia Acasă! Peste 1000 de voluntari din România vor strânge în trei luni 200 000 de semnături care au drept scop promovarea unei legi cu privire la repunerea în drepturi a românilor basarabeni.Este vorba de un pachet de legi venit din societatea civilă pentru a pregăti Unirea celor două state româneşti.

Întregul eveniment poate fi văzut aici.

Astăzi a avut loc la Muzeul Ţăranului Român lansarea campaniei Aducem Basarabia Acasă.
Este vorba de o propunere legislativă venită din partea societăţii civile şi care are drept scop propunerea unor legi care să favorizeze repunerea în drepturi a românilor basarabeni. Este cea mai amplă campanie desfăşurată de către societatea civilă şi prima care va ajunge în parlamentul României.

"La sfârşitul acestei acţiuni se vor strange peste 200 000 de semnături. În cadrul campaniei vor participa  la strângerea de semnături peste 1 000 de voluntari membri activi Acţiunea 2012 la care se vor adăuga cei care vor să se alăture acestei idei. Vom avea puncte de colectare de semnături în majoritatea oraşelor importante din România şi două echipe mobile pentru zonele rurale pentru o uniformă şi corectă reprezentare.

Strângerea semnăturilor va începe pe 15 aprilie şi va dura până pe 31 august, fiind structurată în două etape.

În prima etapă, care va dura până pe 30 iunie, vom strânge 100 000 de semnături, minim 5 000 din fiecare judeţ, in minim 10 judeţe, conform legislaţei în vigoare privind iniţiativele legislative cetăţeneşti.

A doua etapa va dura până pe 31 august pentru ca la final să existe peste 200 000 de semnături, adică 1% din populaţia României,  astfel încât să fie reflectată voinţa românilor de a participa la act istoric democratic.

De astăzi până pe 15 aprilie, lansăm public un apel către toţi oamenii care rezonează cu mesajul pe care îl transmitem să se înscrie ca voluntari în cadrul campaniei, pe siteul www.basarabia-acasa.ro.

Vor trebui să completeze un formular, disponibil în format fizic şi aici, pentru cei din sală care pot participa.

În cadrul programului de voluntariat e nevoie de minim 4 ore pe săptămână din timpul fiecăruia-4 ore de voluntariat sunt mai importanţi decât 200 de ani de ocupaţie.

 Contăm foarte mult pe mediul online astfel încât începând cu 15 aprilie foaia de semnături standard va putea fi descărcat de pe siteul campaniei şi printat de oricine. Se pot colecta semnături pe această foaie care ulterior să ne fie trimise la centru.

 Apelul nostru către toţi care primesc mesajul nostru este să se implice să aducem Basarabia acasă.

Semnalul revenirii Basarabiei acasă trebuie să se dea din România. şi cine e România dacă nu noi, cetăţenii ei? "

Iată care este şi propunerea legislativă completă. După strângerea de semnături ea va ajunge în comisiile din Parlamentul României şi apoi în plen. Va intra în vigoare începând cu 2014. 

Expunere de motive privind iniţiativa legislativă a cetăţenilor pentru promovarea proiectului de lege cadru privind statutul cetăţenilor Republicii Moldova pe teritoriul României

Aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi la Uniunea Europeană au permis îmbunătăţirea condiţiilor de securitate şi, respectiv, de dezvoltare şi integrare europeană, iar apropierea de Republica Moldova este continuarea firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române.

Proiectul de lege, dincolo de implicaţiile sale politice, priveşte dezvoltarea comună culturală, educaţională, socială şi economică a cetăţenilor din cele două state, precum şi alte aspecte.

Republica Moldova reprezintă sub aspectul structurii etnice cel de-al doilea stat românesc, cu o suprafaţă de 33.843 de kmp şi o populaţie de 3.938.679 de locuitori, dintre care 72,20% s-au declarat români şi moldoveni, potrivit datelor recensământului din 2004. Sintagma de ,,moldoveni” prin care se mai desemnează aceştia în mod tradiţional nu indică în realitate nicio conotaţie etnică, ci doar una regională, şi este proprie tuturor locuitorilor nativi ai fostului Voievodat (Principat) al Moldovei, aşadar şi rezidenţilor din judeţele de est ale României.

De-a lungul timpului, teritoriul şi populaţia Republicii Moldova au avut o evoluţie convergentă cu restul spaţiului etnic şi cultural românesc. România şi Republica Moldova sunt două state care au în comun limba, istoria şi cultura; ele nu deţin o individualitate naţională separată, ci constituie doua fragmente ale aceleiaşi ţări.

Până în acest moment, statul român a inclus Republica Moldova în cadrul politicilor sale privind românii din jurul graniţelor. Aceste politici se adresează minorităţilor româneşti de pe teritoriul altor state şi promovării drepturilor şi culturii acestora între graniţele statelor pe teritoriul cărora trăiesc. În Republica Moldova însă, românii nu sunt o minoritate, ci baza populaţiei, locuitorii unui al doilea stat românesc. Prin urmare, este necesar ca România să adopte măsuri specifice direcţionate către cetăţenii Republicii Moldova şi problematica legată de aceştia, indiferent de rasă, etnie şi orice alte criterii.  

Punerea în aplicare a prezentului proiect de lege presupune existenţa şi funcţionarea instituţiilor având competenţele si capacitatea necesară. Înfiinţarea şi continua funcţionare a Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova este o componentă a acestui demers instituţional. Situarea acestuia în structura autorităţilor puterii executive, în subordinea directă a Primului Ministru al României, îi creează prestigiul şi pârghiile instituţionale necesare îndeplinirii scopului său.

Ţinând cont de prevederile Legi nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, am întocmit prezentul proiect de lege a cărui avizare o solicităm.

Iniţiativă legislativă

Emitent: Parlamentul României

LEGE CADRU PRIVIND STATUTUL CETĂŢENILOR REPUBLICII MOLDOVA PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I

PRINCIPII

Art. 1 Cetăţenii Republicii Moldova.

(1)   România îşi asumă obligaţia de solidaritate faţă de cetăţenii Republicii Moldova.

(2)   România oferă un regim special cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi persoanelor juridice de naţionalitatea Republicii Moldova, în limitele permise de normele europene şi de tratatele internaţionale la care România este parte.

Art. 2 Limite

(1)   Prin aplicarea prezentei legi nu se aduce nicio atingere independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova.

CAPITOLUL II

STATUTUL CETĂŢENILOR REPUBLICII MOLDOVA ÎN RELAŢIA CU ROMÂNIA

Art. 3 Recunoaşterea cetăţeniei române

(1)   Procedura prevăzută de art. 11 din Legea 21/1991, atunci când petenţii au calitatea de cetăţeni ai Republicii Moldova, va fi derulată cu asistenţa Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova, care va asigura consultanţă gratuită şi, la cerere, reprezentare în faţa autorităţilor competente.

(2)   Autoritatea română competentă aplică aceeaşi procedură asistată de acordare a cetăţeniei şi în cazul acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care fac dovada că s-au declarat de naţionalitate română în actele oficiale din Republica Moldova.

Art. 4 Accesul cetăţenilor Republicii Moldova pe piaţa muncii din România

(1)   România instituie pentru cetăţenii Republicii Moldova un permis de muncă special, valabil numai pe teritoriul României, pentru o perioadă de şase luni, cu posibilitate de reînnoire, care acordă cetaţenilor Republicii Moldova acelaşi drept la muncă şi aceleaşi drepturi conexe dreptului la muncă precum cele acordate de legislaţia in vigoare cetăţenilor români, pe teritoriul României.

(2)   Acest permis de muncă se eliberează şi se reînnoieşte de către Inspectoratele Teritoriale de Muncă.

(3)   Permisul de muncă special se eliberează sau se reînnoieşte condiţionat numai de absenţa faptelor din cazierul judiciar.

(4)   De asemenea, permisul de muncă special va fi refuzat persoanelor care au dispus de un astfel de permis şi care au încălcat limitele sale, lucrând într-o altă ţară a Uniunii Europene.

(5)   Fapta descrisă în alin. (4) constituie infracţiunea de încălcare a limitelor conferite de permisul de muncă special şi se pedepseşte cu amendă penală sau închisoare de la o lună la şase luni.

Art. 5 Accesul la sistemul educaţional românesc

(1)   În fiecare an şcolar şi universitar se va aloca un număr substanţial de burse pentru elevi şi studenţi originari din Republica Moldova. Acest număr de burse nu poate fi mai mic decât cel prevăzut de Hotărârea Guvernului României, nr.968/2000.

(2)   Obţinerea, între timp, a cetăţeniei române nu conduce la pierderea calităţii de bursier.

(3)   Se constituie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale Biroul pentru Integrarea Studenţilor şi Elevilor Originari din Republica Moldova.

(4)   Biroul pentru Integrarea Studenţilor şi Elevilor Originari din Republica Moldova va acorda servicii gratuite de consiliere multidisciplinară şi de asistare pe lângă autorităţile şcolare şi universitare cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi la studii în România în vederea cazării acestora în bune condiţii şi a integrării lor optime în comunitatea şcolară sau universitară în care activează.

(5)   Biroul pentru Integrarea Studenţilor şi Elevilor Originari din Republica Moldova va organiza examene de admitere pentru candidaţii la bursele oferite de statul român.

(6)   Structura şi regulamentul de funcţionare a Biroului pentru Integrarea Culturală şi Socială a Studenţilor şi Elevilor Originari din Republica Moldova se stabilesc prin hotărâre de guvern.

Art. 6 Vizitarea Romaniei

(1)   Dovada mijloacelor de întreţinere necesară obţinerii vizei de scurtă şedere pe teritoriul României de către cetăţenii Republicii Moldova are cuantumul de 30 de euro/zi, dar nu mai puţin de 150 euro ori echivalentul în valută convertibilă.

(2)   Dovada deţinerii mijloacelor de întreţinere se poate face şi prin certificate bancare şi numerar.

Art. 7 Alte facilităţi

(1)   Copiii, studenţii de la forma de învăţământ de zi până în 26 de ani, persoanele cu dizabilităţi şi pensionarii cetăţeni ai Republicii Moldova beneficiază pe căile ferate şi celelalte mijloace de transport public din România de aceleaşi gratuităţi şi reduceri de care beneficiază categoriile corespunzătoare de cetăţeni ai României.

(2)   Cetăţenii Republicii Moldova care deţin calitatea de veterani ai armatei române din cel de-Al Doilea Război Mondial, precum şi veteranii din corpul de voluntari ai Republicii Moldova din timpul conflictului de pe Nistru din 1992, au dreptul să primească din partea statului român, la cerere, o indemnizaţie lunară egală cu cea achitată de România către veteranii de război cetăţeni români.

(3)   Cererile de la alineatul de mai sus se primesc şi se soluţionează în cel mult 60 de zile calendaristice de către Oficiul pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova.

(4)   Costurile facilităţilor acordate conform alineatului precedent vor fi suportate de la bugetul de stat.

CAPITOLUL III

OFICIUL PENTRU GESTIONAREA RELAŢIILOR CU REPUBLICA MOLDOVA

Art. 8 Înfiinţarea Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova

(1)   Se înfiinţează Oficiul pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova, organ cu personalitate juridică, ordonator de credite, funcţionând în subordinea directă a Primului Ministru.

(2)   La conducerea Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova se află Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova.

(3)   Oficiul pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova este supus controlului parlamentar.

(4)   Structura şi regulamentul de funcţionare a Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova se stabilesc prin hotărâre de guvern.

Art. 9 Atribuţiile Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova

(1)   Pe lângă competenţele care rezultă din dispoziţiile de mai sus ale prezentei legi, Oficiul pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova are următoarele atribuţii:

a.      Să monitorizeze evoluţiile sociale, culturale, economice şi politice din Republica Moldova şi să întocmească rapoarte către Guvernul şi Parlamentul României.

b.      Să controleze corecta aplicare a măsurilor dedicate problematicii Republicii Moldova şi cetăţenilor acestui stat care sunt incluse în legislaţia în vigoare.

c.      Să acorde asistenţă juridică gratuită cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi pe teritoriul României în domeniile vizate de prezenta lege.

d.      Să vegheze la implementarea prevederilor prezentei legi.

e.      Orice alte atribuţii îi vor mai fi acordate prin lege sau hotărâre de guvern.

Art. 10 Aspecte bugetare

(1)   Oficiul pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova şi Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni trebuie să primească alocaţii bugetare corespunzătoare necesarului îndeplinirii competenţelor şi obligaţiilor acordate în conformitate cu prezenta lege şi cu celelalte acte normative cu incidenţă în domeniu, alocaţii al căror total să fie cel puţin egal cu suma transferată de statul român minorităţilor naţionale de pe teritoriul României.

CAPITOLUL IV

COMITETUL INTERMINISTERIAL PENTRU

RELAŢIILE ROMÂNIEI CU REPUBLICA MOLDOVA

Art. 11 Organizare şi atribuţii

(1)   În cadrul Guvernului României se constituie Comitetul Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova, la nivel de secretari de stat din cadrul fiecărui minister, care vor avea ca scop formularea politicilor şi propunerea de măsuri privind adâncirea colaborării dintre România şi Republica Moldova.

(2)   În Comitetul Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova, în funcţie de necesităţi, pot fi cooptaţi şi directorii de agenţii guvernamentale.

(3)   Comitetul Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova funcţionează sub preşedinţia Înaltului Reprezentant pentru Republica Moldova sau a Primului Ministru, în măsura participării acestuia din urmă.

Art. 12 Funcţionare

(4)   Convocarea, organizarea şi secretariatul şedinţelor Comitetului Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova se îndeplinesc de către Oficiul pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova.

(5)   Şedinţele Comitetului Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova se ţin cel puţin o dată pe trimestru.

(6)   Deciziile Comitetului Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor săi şi sunt obligatorii pentru toate structurile centrale şi locale aflate în subordinea statului român.

(7)   În cazurile în care pentru implementarea unei decizii a Comitetului Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova este necesară emiterea unui act administrativ de către un organ din componenţa Executivului, termenul pentru emiterea respectivului act administrativ este de cel mult 30 de zile de la data comunicării deciziei Comitetului Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova.

(8)   Structura şi procedura detaliată de funcţionare a Comitetului Interministerial pentru Relaţiile României cu Republica Moldova se stabilesc prin hotărâre de guvern. 

CAPITOLUL V

DISPOZIŢII FINALE

Art. 13 Termene

(1)   Prezenta lege intră în vigoare într-un termen de şase luni de la publicarea sa în Monitorul Oficial.

(2)   Normele metodologice şi hotărârile de guvern necesare implementării legii de faţă vor fi publicate în Monitorul Oficial în cel mult trei luni de la publicarea prezentei legi.

Art. 14 Alte prevederi

(1)   Acolo unde prezenta lege nu dispune, se aplică Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.