Rusia: Scutul SUA din România este o „încălcare directă a Tratatului INF”

Cooperarea militară româno-americană stârneşte îngrijiorări la Kremlin

Moscova acuză Statele Unite ale Americii că nu respectă angajamentele de neproliferare a armelor nucleare pe care şi le-au asumat în 1987, printr-un tratat semnat de Washington şi URSS. Acum, ruşii sunt nemulţumiţi de planurile americanilor de a amplasa rachete cu lansare verticală pe flancul estic al NATO, în România şi Polonia.

Ministerul rus de Externe se declară foarte îngrijorat de „planurile Statelor Unite de a desfăşura în România şi Polonia sisteme (de rachete) cu lansare verticală, capabile (în opinia sa) să lanseze interceptori de rachete Standard-3 (SM-3) şi rachete de croazieră cu rază medie de acţiune (de tip) Tomahawk", se arată într-un comunicat citat de agenţia rusă de stat Tass şi preluat de Mediafax,

„Desfăşurarea lor va reprezenta o încălcare directă a Tratatului INF”, subliniază Moscova. „În plus se ridică întrebări precum de ce folosesc Statele Unite, în testarea armelor lor de apărare antirachetă, ţinte care au parametri similari celor ai rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune", se întreabă ministerul, răspunzând că "există motive să se creadă că în acest fel Statele Unite ar putea să testeze un număr de aspecte privind producerea şi folosirea în luptă a rachetelor balistice interzise" de tratat.

„În plus se ridică întrebări precum de ce folosesc Statele Unite, în testarea armelor lor de apărare antirachetă, ţinte care au parametri similari celor ai rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune", se întreabă ministerul, răspunzând că "există motive să se creadă că în acest fel Statele Unite ar putea să testeze un număr de aspecte privind producerea şi folosirea în luptă a rachetelor balistice interzise" de tratat.

Cooperarea militară româno-americană a fost de la bun început un motiv de îngrijorare la Kremlin. Desfăşurarea la Deveselu a scutului antirachetă american, dar şi baza militară de la Kogâlniceanu le-au dat ruşilor constant material de propagandă. În ultimele luni însă, în contextul în care NATO a anunţat ample planuri de a-şi consolida prezenţa militară pe flancul estic, retorica Moscovei faţă de trupele NATO sau americane din România, Polonia şi Ţările Baltice s-a înăsprit drastic. 

În frunte cu ministrul rus al Externelor, Serghei Lavrov, ruşii au declarat tot mai des că amplasarea sistemelor antirachetă din România şi Polonia reprezintă o încălcare a acordurilor pentru controlul armamentului, încheiate de Statele Unite şi Rusia.

„Contrar acordului, Statele Unite plănuiesc să înceapă deplasarea lansatoarelor de rachete pentru apărare în România şi Polonia anul viitor, sisteme care pot fi folosite pentru lansarea rachetelor ofensive cu rază medie de acţiune, cum ar fi rachetele Tomahawk”, spunea şeful diplomaţiei de la Moscova.

Una dintre principalele temeri ale ruşilor este că Scutul de la Deveselu ar putea fi suplimentat cu rachete Patriot, în contextul conflictului din Ucraina. Polonezii au deja un astfel de sistem defensiv suplimentar, amplasat după izbucnirea crizei ucrainene, iar România poate cere şi ea o astfel de „plasă de siguranţă” din partea NATO. 

Acum, MAE rus afirmă totodată că „dronelor de atac”, pe care Statele Unite le fabrică de ani de zile, intră sub definiţia din Tratatul INF a rachetelor de croazieră cu lansare de la sol, mai ales din perspectiva a ceea ce se înţelege prin termenul "vehicul de livrare", oficializat într-un schimb de note între guvernele sovietic şi american în mai 1988.

„Demne de remarcat sunt declaraţiile unor oficiali de la Pentagon, potrivit cărora Statele Unite analizează opţiunile unui răspuns militar faţă de «încălcări» ruseşti, inclusiv posibilitatea desfăşurării lângă frontierele noastre a unor rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, interzise prin Tratatul INF”, afirmă ministerul.

„Este clar că o asemenea acţiune ar echivala cu distrugerea completă de către Statele Unite a regimului Tratatului INF, cu toate consecinţele care decurg”, avertizează Moscova.

Tratatul Forţelor cu rază medie de acţiune (INF) a fost încheiat în 1987 de către Statele Unite şi Uniunea Sovietică, prin care ambele părţi se angajau să elimine complet rachetele nucleare şi convenţionale cu rază intermediară, adică între 500 şi 5.500 de kilometri. Departamentul de Stat american acuză Moscova, într-un raport, că şi-a încălcat obligaţiile pe care şi le-a asumat prin tratat. 

La începutul lunii februarie, NATO a prezentat un plan pentru a spori capacitatea militară a membrilor NATO din Europa de Est, ca răspuns la criza din Ucraina. Acesta va fi cel mai amplu program de întărire a capacităţii colective de apărare a blocului de la încheierea Războiului Rece.

Una dintre principalele măsuri anunţate a fost înfiinţarea unui comandament pentru răspuns rapid în caz de agresiune, care va număra până la 5.000 de soldaţi. 

NATO se confruntă cu „schimbări fundamentale” ale mediului securităţii, a subliniat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei. „Facem asta ca răspuns la acţiunile agresive pe care le-am văzut din partea Rusiei, care violează legislaţia internaţională”, a adăugat acesta joi dimineaţă, înainte ca reuniunea de la Bruxelles să înceapă. 

Oficialii NATO au prezentat totodată şi planuri de înfiinţare a mici centre de comandă în Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, România şi Bulgaria. 

Strategia SUA privind sistemele antirachetă amplasate în Europa de Est, inclusiv în România, s-ar putea schimba ca urmare a intervenţiei ruse în Ucraina. Tot mai multe voci de la Washington cer amplasarea unor rachete mai puternice, iar o soluţie rapidă şi cel mai puţin contestată ar fi amplasarea unui scut Patriot, aşa cum există deja în Polonia.

Pe de-o parte, în Congresul American s-a format deja un grup care vrea desfăşurarea unor sisteme mai puternice în Europa de Est pentru a contracara concentrarea de forţe ruse la graniţa cu Ucraina, pe de altă parte aliaţii NATO din zonă se simt ameninţaţi de Moscova şi cer consolidarea sistemelor. Pe termen lung, asta ar putea însemna revenirea la strategia elaborată în timpul preşedintelui George W. Bush, la care Obama a renunţat în 2009. Aceasta presupunea amplasarea a 10 baterii antirachetă în Polonia şi un sistem radar în Cehia, cu scopul declarat de a intercepta potenţiale rachete cu rază lungă de acţiune lansate din Iran. Moscova a criticat de atunci planurile şi a anunţat că se simte vizată. 

Într-o mişcare catalogată drept semn de bună-credinţă pentru „resetarea” relaţiilor cu Rusia, promisă de Barack Obama cu câteva luni înainte, Washingtonul a renunţat la această strategie în favoarea celei actuale. În plus, existau atunci informaţii conform cărora iranienii înregistrau progrese semnificative în elaborarea de rachete cu rază scurtă de acţiune. Americanii s-au reorientat astfel către desfăşurarea de scuturi mai puţin avansate, dar care ar urma să fie funcţionale mai rapid. Astfel că strategia – în continuare în vigoare – s-a transformat în amplasarea a două sisteme, unul în România şi celălalt în Polonia. 

Polonezii au deja baterii Patriot

Scutul de la Deveselu va fi funcţional din 2015 şi presupune amplasarea a 24 de rachete sol-aer SM-3, iar cel din Polonia va avea alte 24 de rachete identice, dar abia din 2018. Atunci când au negociat contractul cu americanii, polonezii au cerut amplasarea de rachete defensive Patriot pe teritoriul său până la finalizarea scutului SM-3, aşa că au deja o astfel de baterie în oraşul nordic Morag, aflat la 60 de kilometri de Kaliningrad.

Click pe infografie pentru a mări 

Americanii şi aliaţii NATO caută însă o soluţie rapidă. Una dintre acestea, tot mai vehiculată, este desfăşurarea încă unui scut Patriot în Europa de Est, soluţia considerată şi cea mai puţin „contestabilă”, după cum explică Kingston Reif, directorul Centrului pentru Non-proliferarea şi Controlul Armelor de Foc, citat de publicaţia „Foreign Policy”. O eventuală locaţie pentru bateriile mobile Patriot, care ar urma să fie aduse din Turcia, poate fi şi România. 

„Din toate discuţiile pe care le-am purtat cu oficialii de la Washington în urmă cu 10 zile reiese clar că nu există nicio amânare sau modificare în ceea ce priveşte sistemul antirachetă de la Deveselu. Calendarul rămâne şi el neschimbat”, spune Bogdan Aurescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe şi cel care a negociat contractul pentru scutul de la Deveselu. Americanii dau de înţeles că vor accelerarea lucrărilor la scutul din Polonia.