România ocupă locul 69 în topul internaţional al corupţiei, la egalitate cu Brazilia şi Bulgaria

Raportul anual al organizaţiei nonguvernamentale Transparency International (TI) menţine şi anul acesta România pe locul 69, la egalitate cu Bulgaria, în topul corupţiei realizat în 178 de ţări din lume, relatează AFP. Ţara noastră este percepută în continuare ca având un grad ridicat de corupţie, iar TI spune că administraţia publică din România trebuie să înveţe de la companii, să fie „profitabilă”.

Raportul Transparency International clasează 175 de ţări pe o scară de la 0 la 100, de la cele mai corupte la cele mai puţin afectate de acest flagel. Astfel un punctaj cât mai mare şi un loc cât mai fruntaş arată o corupţie percepută cât mai mică.

Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) reflectă percepţia mediului de afaceri şi a analiştilor de ţară cu privire la corupţia din cadrul sectorului public. Această percepţie ia în calcul experienţele directe sau mediate ale respondenţilor, din ultimii doi ani.

România se clasează pe locul 69, cu 43 de puncte (ca anul trecut), la egalitate cu Brazilia, Bulgaria, Grecia, Italia, Senegal şi Swaziland. Republica Moldova se află pe locul 103, cu 35 de puncte (ca anul trecut), alături de Bolivia, Mexic şi Niger.

Astfel, România se clasează în cele 75% dintre statele lumii care obţin sub 50 de puncte şi în grupul ultimelor trei state din Uniunea Europeană, alături de Grecia şi Italia. România este totodată la un punct sub Bulgaria.

Totodată, cele 43 de puncte ale României sunt cu 20 sub media UE, în condiţiile în care în UE se află şi ţările cu cel mai mare IPC, respectiv cu cea mai mică corupţie percepută, a explicat directorul adjunct al Transparency International România, Iulia Coşpănaru, potrivit Mediafax.

„În aceşti doi ani, România a traversat mai multe perioade electorale, în cadrul cărora o serie de cazuri de corupţie au fost intens dezbătute în spaţiul public, ceea ce explică punctajul obţinut", a mai spus directorul adjunct al Transparency.

Ea a atras atenţia că ţările din fruntea clasamentului au economii dezvoltate şi servicii publice de calitate care satisfac cerinţele şi nevoile cetăţenilor şi ale mediului de afaceri.

„Modelul ţărilor din fruntea clasamentului arată că administraţiile sunt performante, în contextul unei evaziuni fiscale reduse şi a unei proactivităţi a contribuabililor, care ţin administraţia responsabilă pentru serviciile prestate. Contributivitatea companiilor şi a cetăţenilor este deci esenţială pentru a asigura resursele de care administraţia are nevoie pentru a performa, iar proactivitatea lor este necesară pentru responsabilizarea administraţiei", a explicat Coşpănaru.

Ea a arătat că administraţia publică din România trebuie să înveţe de la companii, să fie „profitabilă”, profitabilitatea ei fiind tocmai calitatea serviciilor pe care le oferă, iar componenta de debirocratizare şi transparentinzare a procedurilor administrative este esenţială pentru performarea administraţiei şi pentru îmbunătăţirea IPC.

Cele mai puţin corupte state sunt ţările nordice

Top 10 cele mai puţin corupte ţări

• Danemarca - 92
• Noua Zeelandă - 91
• Finlanda - 89
• Suedia - 87
• Norvegia - 86
• Elveţia - 86
• Singapore - 84
• Olanda - 83
• Luxemburg - 82
• Canada - 81

Germania ocupă locul 12, Marea Britanie locul 14, Japonia 15, SUA locul 17, iar Franţa e pe locul 26 între cele 178 de ţări analizate de TI.

Turcia ocupă locul 64, înaintea României, India 85, China locul 100, iar Rusia locul 136. Pe ultimele locuri se află ţări precum Coreea de Nord, Somalia, Sudan,  Afghanistan sau Irak.

Avertismentul Transparency International: corupţia creşte o dată cu economia

Corupţia a crescut în China, Turcia şi alte ţări cu o creştere economică puternică, avertizează organizaţia nonguvernamentală Transparency International (TI), reclamând efortul marilor pieţe financiare împotriva spălării banilor în raportul anual publicat miercuri, la sediul din Berlin.

Raportul Transparency International clasează 178 de ţări pe o scară de la 0 la 100, de la cele mai corupte la cele mai puţin afectate de acest flagel.

Organizaţia subliniază că măsurarea corupţiei este imposibilă, având în vedere că este ilegală şi disimulată. Pentru a-i stabili indicele, Transparency International adună opinii ale unor experţi din cadrul unor organizaţii ca Banca Mondială (BM), Banca Africană pentru Dezvoltare sau Fundaţia germană Bertelsmann.

În acest an, Transparency International pune accentul pe dificultăţile cu care confruntă anumite ţări emergente în lupta împotriva corupţiei, potrivit Mediafax.

China, de exemplu, a 100-a din cele 178 de ţări evaluate, coboară patru puncte (la 36 de puncte) şi 20 de locuri faţă de 2013, în timp ce Turcia, a 64-a în clasament, pierde cinci puncte (la 45 de puncte) şi 11 locuri.

China, criticată şi pentru blocarea accesului la informaţie

Referitor la China, TI relevă că, dacă „mai mulţi poliţişti de rang înalt şi anumiţi oficiali publici de rang inferior au fost arestaţi pentru corupţie, (...) modul în care oamenii sunt supuşi unor proceduri este necesar să fie mai transparent".

„China (...) este necesar să ofere un acces mai bun la informaţie şi să creeze măsuri de protecţie mai importante pentru denunţători, ceea ce nu a făcut, până în prezent, în legislaţia sa", se arată în raport.

În ceea ce priveşte Turcia, TI subliniază că „percepţia generală a corupţiei" în ţară a „crescut în mod considerabil", şi anume din cauza „unei serii de investigaţii şi inculpări pentru corupţie vizând persoane apropiate Guvernului".

Faptul că „jurnalişti critici faţă de regim" au fost „persecutaţi" şi „arestaţi" a contribuit la deteriorarea imaginii ţării.

Corupţia afectează şi statele emergente

Corupţia este o problemă importantă şi în alte economii emergente, se arată în raport, care citează Brazilia (a 69-a cu 43 de puncte) şi suspiciuni privind coruperea politicienilor de către companii petroliere.

India (a 85-a, cu 38 de puncte) este şi ea arătată cu degetul de către TI, care denunţă recurgerea la conturi bancare instalate în paradisuri fiscale ca Insula Muritius.

Investiţiile cetăţenilor ruşi bogaţi din Cipru atrag, de asemenea, atenţia organizaţiei, care plasează ţara pe un „modest" loc 136, cu 27 de puncte.

„Economiile care cresc rapid şi ale căror guverne refuză să fie transparente (...) creează o cultură a impunităţii în care prosperă corupţia", a subliniat José Ugaz, jurist şi preşedintele Transparency International.

Însă, în opinia organizaţiei corupţia este un fenomen care priveşte „toată economiile". „Peste două treimi" dintre ţările studiate ating, de altfel, un scor de sub 50. Rezultatul mediu este 43.

Recomandări pentru marile centre financiare şi multinaţionale

În acest sens, ONG-ul insistă asupra activităţii pe care este necesar să o desfăşoare "marile centre financiare din Uniunea Europeană şi Statele Unite".

Transparency International apreciază că multinaţionalele din sectorul bancar şi marile pieţe financiare ar putea să facă mai mult pentru a evita ca anumite elite îndoielnice din ţări emergente să obţină cu ajutorul lor tacit mijloace de a-şi spăla banii obţinuţi pe căi necinstite.

„Aproape toate scandalurile bancare legate de spălarea banilor nu se mai produc doar pe nişte insuliţe care sunt paradisuri fiscale, ci privesc de asemenea fonduri îndoielnice, corupte, care aterizează în locuri ca Londra, New York sau Frankfurt", subliniază Robin Hodess, director de cercetare la TI.