RISE Project: Ce se ascunde în spatele celei mai mari afaceri cu păduri din România

RISE Project: Ce se ascunde în spatele celei mai mari
afaceri cu păduri din România

Printr-o hotărâre judecătorească dubioasă, Elie Vlad Sturdza a obţinut 43 de hectare de pădure FOTO RISE Project

O pădure de 43.000 de hectare, situată în judeţul Bacău, a fost promisă spre înstrăinare, anul trecut, unei companii germane care şi-a anunţat, recent insolvenţa. Afacerea este rezultatul  unei retrocedări controversate, care nu a fost soluţionată nici până în prezent.

Ştiri pe aceeaşi temă

Falimentul companiei Prokon, care furnizează energie eoliană, a declanşat un scandal uriaş, peste 70.000 de germani riscând să-şi piardă banii investiţi în această firmă. Prokon a încheiat un precontract pentru cumpărarea unei păduri retrocedate unui strănepot al lui Dimitrie Ghica. Valorea preconizatei tranzacţii este de 140 de milioane de euro. RISE Project şi publicaţia germană Die Welt au investigat această controversată afacere.

Revendicare dubioasă

În 2006, Elie Vlad Sturdza, strănepotul lui Dimitrie Ghika, a depus o cerere la prefectura Bacău, prin care solicita retrocedarea a 34.000 de hectare de pădure, de care străbunicul său ar fi fost deposedat abuziv, în anul 1948.
Cererea a fost respinsă, autorităţile invocând faptul că Sturdza nu are dreptul la retrocedare, fiind doar rudă de gradul cinci cu defunctul.

Statul nu a contestat doar gradul de rudenie prea îndepărtat şi lipsa drepturilor succesorale, dar a arătat şi că moşia revendicată a pierdut din suprafaţă de-a lungul timpului.
Elie Vlad Sturdza a dat în judecată statul român, bazându-se pe mai multe documente oficiale, din anii 1872 şi 1902, pentru a dovedi că străbunicul său a fost proprietarul a patru moşii, în suprafaţă de 34.000 de hectare de pădure.

A primit mai mult decât a cerut

Iniţial, Sturdza a pierdut procesele deschise la Judecătoria Oneşti, Tribunalul Bacău şi Judecătoria Sfântu Gheorghe. Deciziile judecătorilor s-au bazat pe documentele puse la dispoziţie de Romsilva şi de Direcţia Silvică Bacău. Potrivit documentelor, Dimitrie Ghika ar fi pierdut aproape o treime din moşie, în urma unei ipoteci pentru garantarea unui împrumut de la Creditul Funciar Român, care nu a mai fost returnat.  Alte 11.000 de hectare ar fi fost expropriate prin legi agrare aplicate în perioada 1872-1947,  înainte de venirea comuniştilor la putere.

Dosarul a ajuns la Tribunalul Covasna care, în aprilie 2012, a admis recursul şi a dispus retrocedarea a 43.000 de hectare, cu 9.000 de hectare în plus faţă de cât solicitase Sturdza.

Antecontract de vânzare-cumpărare

După câştigarea procesului, doi procuratori, care cumpăraseră titlurile de proprietate de la Elie Vlad Sturdza, au semnat cu filiala de la Sibiu a firmei HIT Holzindustrie Torgau OHG, parte a grupului Prokon, o promisiune de vânzare, care se angaja să achite 140 de milioane de euro. În conducerea filialei din România figurează şi directorul executiv al companiei mamă – Carsten Rodbertus, din Hamburg.
Prokon a pompat milioane de euro în subsidiara sa de la Sibiu, sub forma mai multor împrumuturi. Bunurile filialei româneşti au făcut un salt spectaculos, în 2011, după preluarea de către germani:  activele imobilizate (terenuri, clădiri)  au ajuns la aproape 50 de milioane de euro. La fel, datoriile firmei au crescut de aproape zece ori în aceeaşi perioadă, ceea ce arată că tranzacţiile din România s-au făcut, în principal, prin împrumuturile acordate de compania mamă.

 

Afaceri cu păduri în România

Plata celor 140 de milioane de euro urma să fie garantată de către o altă firmă din grupul german – Prokon Regenerative Energien Gmbh, care deţine trei filiale de producţie a energiei electrice în România. Prokon Group a demarat achiziţii de păduri în România începând cu 2010.

Primele păduri au fost cumpărate în masivul Ceahlău. Apoi, în iunie 2011, filiala Prokon Hit Timber SRL a mai cumpărat peste 5.000 de hectare de la familia prinţului Dimitrie Sturdza, pentru 18,8 milioane de euro.
Iţele afacerii sunt departe de a fi descurcate. Romsilva a cerut revizuirea hotărârii Tribunalului Covasna, iar în ianuarie 2014 dosarul a fost strămutat la Sibiu, unde urmează să se dea un verdict. Romsilva a sesizat, de asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii, susţinând că judecătorii Tribunalului Covasna ar fi încălcat legea.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: