Procurorul general al României, Augustin Lazăr: Dosarul „Revoluţiei” va fi finalizat în mandatul meu

Procurorul General al României, Augustin Lazăr FOTO Eduard Enea

Procurorul General al României, Augustin Lazăr, a declarat marţi că dosarul „Revoluţiei”, care a fost redeschis ca urmare a unei decizii luate de Curtea Supremă, va primi, într-un termen rezonabil, soluţia temeinică şi legală a procurorului, iar acest lucru se va întâmpla în mandatul său de şef al parchetelor.

Întrebat dacă ancheta din dosarul „Revoluţiei” va fi finalizată în perioada mandatului său, procurorul General Augustin Lazăr a răspuns: „Sigur că da. Ne străduim să administrăm probaţiunea şi, într-un termen rezonabil, să se dea o soluţie temeinică şi legală”.

Curtea Supremă a decis pe 13 iunie redeschiderea de către Parchetul Curţii Supreme a urmăririi penale în dosarul Revoluţiei, după infirmarea deciziei de clasare din octombrie 2015.

„În baza art. 335 alin. 4 Cod procedură penală, confirmă redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare faţă de numiţii Postelnicu Tudor, Igreţ Viorel şi Toma Ioan, dispusă prin Ordonanţa nr. 692/C2/2016 din 5 aprilie 2016 emisă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”,se arată în decizia instanţei supreme, care este definitivă.

Propunerea de redeschidere, făcută în aprilie 2016

Propunerea de redeschidere a anchetei în dosarul „Revoluţiei” a fost făcută pe 5 aprilie de procurorul-general interimar de atunci, Bogdan Licu. Motivul: cercetările făcute în dosar până la închiderea acestuia au fost haotice şi defectuoase. 

„Am apreciat în aceste condiţii că modul în care s-a desfăşurat ancheta nu corespunde exigenţelor CEDO în ceea ce priveşte obligaţia statului de a efectua o anchetă efectivă“, a susţinut magistratul.

Mai mult, el a adăugat că o parte din stenogramele efectuate în cauză nu se află la dosar, asta deşi au fost prezentate în mai multe cărţi publicate în cei 26 de ani de la producerea evenimentelor. Procurorul Licu a precizat că, în cazul mai multor persoane care au decedat în urma evenimentelor din decembrie 1989 nu au fost făcute autopsii.

Bogdan Licu a menţionat că nu s-a recuperat muniţia armelor cu care s-a tras, „armele nu au fost identificate şi nici trăgătorii”. În încheiere, procurorul general interimar al Parchetului General a declarat că în acest caz nu a intervenit prescripţia pentru faptele penale comise în decembrie 

Dosarul Revoluţiei, închis după 26 de ani de la evenimente

Pe 14 octombrie 2015, procurorii militari din Parchetul General au decis clasarea dosarului Revoluţiei din decembrie 1989, în care au fost făcute cercetări privind moartea a 709 oameni şi rănirea a 2.198, dintre care 1.855 au fost împuşcaţi şi 924 de reţinuţi, PICCJ precizând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze.

Potrivit unui comunicat de presă emis pe 23 octombrie, procurorii de la Secţia Parchetelor Militare au finalizat cercetările în dosarul privind faptele comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul, rănirea şi lipsirea de libertate a unor persoane, precum şi distrugerea unor bunuri.

În raport de rezultatul cercetărilor efectuate cu privire la fiecare victimă în parte şi de impedimentele procedurale referitoare la punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale în cauză, prin Ordonanţa de pe 14 octombrie 2015 s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii, reţinându-se că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, „nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale incriminatoare”.

De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei pentru infracţiunile de omor, tentativă de omor şi instigare la infracţiunea de omor, reţinându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, dar şi faptul că decesul nu s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală sau că fapta nu există.