Procurorul General, întrebat dacă în dosarul „Apuseni” este vizat şeful STS: Nu este vizat nimeni în mod personal
0
Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a spus, joi, întrebat dacă în ancheta privind accidentul aviatic din Apuseni este vizat şi şeful Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), că procurorii Parchetului General îşi fac planul de anchetă şi că „nu este nimeni vizat în mod personal”.
„Procurorii îşi vor face planul de anchetă şi vor verifica acele aspecte care acum au fost apreciate de colegii de la Alba Iulia ca având o legătură cu o eventuală responsabilitate şi a altor persoane”, a spus Tiberiu Niţu, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii, răspunzând unei întrebări privind ancheta în cazul accidentului aviatic din Apuseni.
Întrebat ce persoane sunt vizate în anchetă şi dacă printre acestea este şi şeful STS, Niţu a răspuns: „Nu este vizat nimeni în mod personal, nu mai personalizaţi anchetele noastre”.
Procurorul Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, declara marţi că în cazul accidentului aviatic din Apuseni există „suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză, persoane care au calitatea de ministru”.
Augustin Lazăr a mai spus că în anchetă „există suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au calitatea de militari”, fapt care ar atrage competenţa procurorului militar.
„Există suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au calitatea de militari şi care ar atrage competenţa procurorului militar. De asemenea, există suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză din instituţiile centrale ale statului. Acele celule de criză au fost coordonate de persoane care au calitatea de ministru şi în final se va da o soluţie cu referire la toate aceste persoane”, a declarat Lazăr.
El a spus că astfel s-a pus problema dacă este atrasă competenţa Parchetului Curţii Militare de Apel sau competenţa Secţiei militare a Parchetului General.
„În final va trebui să se dea o soluţie, să se cenzureze conduitele persoanelor care au avut atribuţii în acest domeniu şi să se clarifice dacă ele au fost conforme cu procedurile care au fost ridicate şi depuse la dosar sau au acţionat cu întârziere şi atunci ar exista o anumită culpabilitate pentru anumite persoane”, a mai spus Lazăr.
Acesta a menţionat că sunt câteva categorii de persoane care au fost audiate şi care reprezintă personalul ISU, Jandarmeriei, personalul silvic, localnicii, pădurarii care au participat la căutări şi victimele.
„În continuare urmează o altă fază a anchetei, în care vor fi audiate persoanele care au avut atribuţii de serviciu pentru a pregăti avionul de zbor, ROMATSA, apoi persoanele care au coordonat în cadrul celulelor din instituţiile centrale”, a mai precizat Lazăr.
Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt continuate de procurorii militari din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), după ce Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi-a declinat competenţa, marţi, din cauză că trebuie audiate persoane din instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Potrivit PICCJ, în urma probelor strânse de anchetatori a rezultat că se impune audierea unor persoane din cadrul unor instituţii centrale ale statului, cu atribuţii în gestionarea situaţiei de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă. Având în vedere calitatea acestor persoane, competenţa îi revine Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia parchetelor militare.
O primă etapă a cercetărilor, finalizată de procurorii din Alba
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au încheiat o primă etapă a cercetărilor în cauza privind accidentul aviatic din Munţii Apuseni. Până acum, susţin reprezentanţii PICCJ, a fost făcută cercetarea locului producerii accidentului şi au fost ridicate mijloace materiale de probă.
De asemenea, au fost audiate persoanele vătămate în accident, persoanele care au participat, în diferite calităţi, la operaţiunile de salvare, dar şi medici de urgenţă.
Până în acest moment, procurorii au dispus şi efectuarea unor rapoarte medico-legale, fiind solicitate şi depuse documentele relevante de la instituţiile în cauză.
„Mijloacele materiale de probă ridicate de la locul producerii accidentului (aparatul GPS şi staţia ELT) au fost predate investigatorilor CIAS, urmând a fi trimise spre examinare la un laborator de specialitate”, potrivit PICCJ.
Doi morţi, cinci răniţi şi un avion rupt în două
În urma accidentului aviatic care s-a produs pe 20 ianuarie în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba, şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion.
Totodată, au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.
Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.
Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.
În urma accidentului aviatic, secretarul de stat din Ministerul de Interne (MAI) Constantin Chiper a fost demis, în timp ce directorul general şi directorul de operaţiuni ai ROMATSA au demisionat. De asemenea, Ion Burlui a demisionat de la conducerea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Tot în urma accidentului aviatic a demisionat din funcţie şi fostul ministru liberal de Interne Radu Stroe, care declara că la MAI nu s-a organizat celulă de criză şi că regretă că tragedia a avut loc în mandatul său.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat duminică, după şedinţa CSAT, că în ultima perioadă „s-a instalat public, prin persistenţa unor minciuni”, că STS trebuia să facă localizarea exactă a locului accidentului, spunând că acest lucru e o minciună şi că STS nu are nici echipament şi nici dreptul legal.
Băsescu a mai spus că dacă cineva poate dovedi că STS are capabilităţi mai mari decât cele prezentate pentru cazul accidentului aviatic din Apuseni, atunci nu va sta pe gânduri în ceea ce priveşte cererea de demitere a directorului Serviciului.
Solicitarea de demitere a directorului STS a fost formulată de premierul Victor Ponta şi discutată în şedinţa CSAT.
„Nu cred că cineva în mod voit a dat nişte coordonate eronate”
Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a declarat, marţi, că, din puntul său de vedere, cuprins şi într-un raport al ministerului, este o „speculaţie” afirmaţia potrivit căreia STS a transmis coordonate eronate în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni.
„S-au făcut speculaţii cum că STS a dat nişte coordonate eronate, ceea eu nu cred că este cazul. Adică nu cred că STS în mod voit sau cineva în mod voit a dat nişte coordonate eronate. Deci, e prea mult să acuzăm oamenii fără fundament", a menţionat ministrul.
Ea a precizat că nu s-a putut face localizarea prin sistemele ROMATSA, pentru că antena care emitea pe frecvenţa de 406 MHz şi putea face localizarea prin sistemul de la Moscova a fost ruptă în momentul impactului, fapt care a îngreunat procedura de salvare.
„S-a utilizat acest accident doar pentru a ataca instituţiile statului şi atâta tot (...) În curs se află o anchetă a procuraturii pe care eu nu o pot discuta, nu o pot comenta şi cu siguranţă procuratura va face lumină în sensul că va stabili vinovăţii acolo unde există”, a spus Mănescu.
Ea a precizat că mai există o investigaţie în curs a CIAS, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor, care va stabili cauzele accidentului.
Ministrul a precizat că nu a primit vreo citaţie din partea procurorului de caz în situaţia accidentului din Apuseni pentru a fi audiată.
Mănescu a mai spus că nu i s-a cerut demisia până în prezent, ca urmare a modului în care a fost gestionat accidentul aviatic din Apuseni.
Contradicţii între victime şi STS
Medicul Sorin Ianceu, rănit în accidentul din Munţii Apuseni şi externat, luni, de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj, a declarat la Digi24, că după accident a sunat la 112 şi a dat coordonatele de pe Google Maps, indicând inclusiv zona unde se află, şi anume între localităţile Horea şi Beliş.
Doctorul Sorin Ianceu a precizat că telefoanele sale au fost distruse în momentul impactului, însă a vorbit cu cei de la 112 de pe telefonul colegului Radu Zamfir comunicând la numărul unic de urgenţă poziţia avionului.
Într-un comunicat emis luni, Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) a precizat că „dr. Sorin Ianceu nu a sunat la 112”, arată Mediafax.
Pe de altă parte parte, STS a mai precizat că medicul Radu Zamfir nu a trimis, prin 112, coordonatele geografice ale locului unde a căzut avionul, ci „a descris doar ce vedea în jurul său şi pe un ecran de telefon mobil”, indicând drept „coordonate” ora afişată pe acesta.
„Serviciul de Telecomunicaţii Speciale protestează ferm faţă de afirmaţiile potrivit cărora doctorul Radu Zamfir ar fi trimis coordonatele geografice prin Sistemul 112. Dânsul a descris doar ce vedea în jurul său şi pe un ecran de telefon mobil, începând cu ora 19:30, doctorul Zamfir indicând ca şi coordonate ora afişată pe telefonul mobil, respectiv: 19,33,20/1, iar peste patru minute 19,37,20/1, care, evident, nu sunt cooordonate geografice”, se mai arată în comunicatul STS.
Potrivit sursei citate, la solicitarea dispecerilor de a trimite o coordonată care începe cu 46, Zamfir "a refuzat să mai dea alte informaţii, spunând că a transmis informaţiile şi că nu mai dă nimic".
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Angajaţii ROMATSA ar fi primit, în două rânduri, un set de coordonate de la Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Alba şi Cluj. Cu toate acestea însă, aceştia nu au putut să gestioneze formatul coordonatelor primite, potrivit unui raport realizate de Ministerul Transportului.
Unde a greşit Ramona Mănescu în cazul tragediei aviatice din Apuseni
Ministrul Transporturilor a ignorat Hotărârea de Guvern care o plasează pe Ramona Mănescu în fruntea listei celor obligaţi să se ocupe de accidentul aviatic din Munţii Apuseni. Apărarea ei a fost un Ordin de ministru, normă inferioară unei HG.
Dosarul în care este cercetat accidentul din Apuseni a fost preluat de procurorii militari. Aşa a anunţat procurorul şef al Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, care a adăugat că în cazul accidentului există „suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor miniştri”. Ancheta arată că, în ziua tragediei, informaţiile primite de pe telefonul din reţeaua Orange al medicului Zamfir au fost folosite de angajaţii de la ISU abia după două ore.
Doctorul Sorin Ianceu, unul dintre supravieţuitorii accidentului aviatic din Munţii Apuseni, a explicat că într-unul din apelurile sale date la 112 i-a explicat operatorului locul exact în care s-a prăbuşit avionul pilotat de Adrian Iovan.
Aleşii vor ancheta activitatea STS, după accidentul aviatic din Apuseni
Comisia de Apărare din Senat va ancheta modul în care Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a gestionat cazul accidentului din Apuseni.
La două săptămâni de la tragedia aviatică din Apuseni, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a făcut publice "coordonatele" transmise de unul dintre supravieţuitorii accidentului, doctorul Radu Zamfir, susţinând că reprezentau de fapt „ ora afişată pe telefonul mobil”.
Raportul Inspectoarutului de Urgenţă Cluj pe 2013 a fost prezentat, joi dimineaţă, de către şeful ISU Cluj, Dorin Ungur. Prezent la conferinţa de presă a fost şi Ioan Rus, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale Cluj.
Radarele descoperă exclusiv aeronavele aflate în zbor şi nu pot fi utilizate pentru a descoperi ţinte terestre, iar dispariţia de pe radar a unui avion nu înseamnă neapărat că acesta s-a prăbuşit, precizează Statul Major al Forţelor Aeriene.
Lecţia de orientare pe înţelesul tuturor
La ştirile de dimineaţă am auzit ceva incredibil: „autorităţile nu au ştiut să interpreteze corect coordonatele geografice” ale locului unde s-a produs accidentul aviatic. Îmi vine greu să cred că noţiunile care se învaţă la geografie în clasa a V-a sau în clasa a IX-a nu sunt ştiute de către cei puşi să gestioneze situaţii de urgenţă.
Se încarcă comentariile...
