Poveste adevărată! Copiii care munceau ca sclavi pentru a achita datoriile făcute de părinţii lor la cămătari

Poveste adevărată! Copiii care munceau ca sclavi pentru a achita datoriile făcute de părinţii lor la cămătari

Patru minori au fost vânduţi ca o marfă de părinţii lor, creditorilor acestora. Aşa au rezumat procurorii DIICOT o anchetă fără precedent deschisă în Mureş. Era vorba de copii trataţi ca sclavi, puşi să muncească pentru a acoperi datoriile părinţilor făcute la cămătari care cereau dobânzi de 100%.

În dimineaţa zilei de 20 martie 2017, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT)  Târgu Mureş care percheziţionau casa familei Cornelia şi Iosif Bako din Sîncraiu de Mureş au făcut o descoperire cutremurătoare. Într-o cămăruţă mică mobilată doar cu o sobă şi un pat, de la etajul casei, stăteau 3  băieţi minori. Aceştia erau îmbrăcaţi în zdrenţe şi murdari. Cei trei erau fraţi şi aveau vârstele de 11, 13 şi 14 ani. Părinţii lor,  Aneta şi Eugen Paradicza, i-au dat familiei Bako pe cei trei copii, ca sclavi, pentru a acoperi datoriile pe care le aveau la aceştia.

Ancheta DIICOT a dezvăluit că băieţii lucrau de ani buni în curtea familiei Bako şi făceau munci grele pentru a îngriji 14 vaci cu viţei, 38 capre, 80 de purcei şi 6 cai. Martorii au declarat că familia Bako nu-şi punea copii să muncească, de acest lucru ocupându-se doar cei trei fraţi Paradicza. Un al patrulea copil al familiei Paradicza, în vârstă de 19 ani, muncea la casa părinţilor lui Iosif Bako, Klara şi Jozsef Bako. O dată ajunşi în curtea familiei Bako, băieţii Paradicza au întrerupt orice legătură cu şcoala.

Dobânda de 100%

Ancheta a scos la iveală că totul a început în 2009, atunci când familia Paradicza a luat un împrumut cu dobândă de 100% de la Iosif Bako. În momentul scadenţei, Familia Paradicza le-a spus creditorilor că nu poate achita datoria. După mai multe negocieri, cei doi soţi au fost de acord să-i dea lui Bako unul dintre copiii, un băiat, care atunci avea 11 ani, să-I ajute la muncă. Copilul a fost pus să lucreze la încărcat nisip şi piatră de pe malul râului Mureş, pe care apoi să le vândă oamenilor din sat, să cureţe la animale, să hrănească animalele, precum şi alte activităţi din gospodăria familiei Bako.

Pentru cămătari era vorba de o înţelegere profitabilă, aşa că la scurtă vreme au mai cerut i-au mai cerut un copil familiei Paradicza. Aceasta le-a dat şi băiatul care avea 8 ani. Pe ce de-al treilea copil, în vâstă de doar 6 ani, l-a adus chiar tatăl său la cămătari. Copii lucrau de dimineaţa în jurul orei 09,00 şi până seara, în fiecare zi din săptămână, având libertatea de a se juca atunci când nu aveau de lucru. Unul dintre băieţii a povestit la DIICOT că Iosif Bako obişnuia să-i bată frecvent, când era nemulţumit de munca făcută. Cămătarul le-ar fi spus că mai trebuie să lucreze la el până în 2023, pentru a acoperi datoria făcută de părinţii lor. Actele de identitate ale minorilor, fie că era vorba de certificate de naştere, fie de cărţi de identitate, erau ţinute de către Iosif Bako sub pretextul de a nu se pierde.

Micuţii au povestit că nu au dus lipsă de mâncare, iar condiţiile de trai de la Iosif Bako erau mai bune decât cele pe care le aveau acasă, motiv pentru care, nu au încercat să fugă din acel loc şi au acceptat să muncească pentru datoriile părinţilor lor.

„Au fost efectiv vânduţi ca o marfă”

Procurorii DIICOT arată că în cazul de faţă, „discutăm despre patru minori care au fost efectiv vânduţi ca o marfă de către părinţii lor, creditorilor acestora, respectiv inculpaţilor Bako Iosif, Bako Cornelia, Bako Jozsef şi Bako Klara, în schimbul unor datorii foarte mari pe care părinţii acestora le aveau la inculpaţi, minorii fiind apoi obligaţi de către cei patru inculpaţi să locuiască în gospodăria lor şi să muncească în acelaşi loc, fără a fi plătiţi pentru aşa ceva,  ci doar pentru a acoperi datoriile părinţilor lor”.

„Mai mult, odată ajunşi în gospodăriile inculpaţilor, minorii care până atunci frecventau cursurile şcolare/grădiniţa, au fost obligaţi să renunţe la această educaţie întrucât nu mai avea timpul necesar, ei trebuind să lucreze ca un  major, în gospodăria inculpaţilor, acţiunile inculpaţilor ducând astfel şi la o afectare a dezvoltării psihice a celor patru minori”, mai arată procurorii DIICOT.

Alocaţiile, la cămătari

Ancheta a început după ce procurorii DIICOT au observat că tatăl şi fiul, Jozsef şi Iosif Bako, se ocupă cu cămătăria.

Ei  ofereau împrumuturi cu dobândă de 100% pe lună, mai multor persoane din comunităţile rrome din Sîncraiu de Mureş, Band, Tg.Mureş, iar pentru recuperarea acestor bani, în cele mai multe cazuri,  obligau debitorii să le facă procuri speciale la notar pentru a le încasa banii pe care datornicii îi primeau cu titlu de alocaţii de stat sau ajutoare sociale.
Acest lucru a fost respectat şi în cazul familiei Paradicza.

Împrumutul, plătit de 10 ori

Una din femeile care au împrumutat bani de la familia Bako a povestit procurorilor DIICOT cum a început totul. Eliza a povestit că are trei copii, iar ea şi iubitul ei aveau ca singur venit alocaţiile acestora şi ajutorul social de la Primăria Band. În ianuarie 2014, Iosif Bako i-a oferit împrumut suma de 500 lei, cerând în schimb să primească timp de doi ani alocaţiile celor doi copii pe care-i aveau atunci. Astfel, în loc să restituie împrumutul de 500 lei trebuia să-i dea inculpatului suma de 2.112 lei.

Ca urmare, Cornelia şi Iosif Bako au dus-o pe Eliza la Târgu Mureş, la un notar, unde trebuia să o împuternicească pe Cornelia Bako să ridice alocaţiile respective. Alocaţiile au fost ridicate mult mai mult timp, astfel că, Eliza a aproximat că soţii Bako au ridicat în total suma de 5.600 lei. Ea a arătat că Cornelia Bako îşi însoţe soţul peste tot, întrucât ea ştia să scrie şi să citească, spre deosebire de Iosif Bako care este analfabet.

O altă victimă a cămătarilor este Estera, care a făcut împrumuturi de la Iosif Bako în valoare de 600 lei, şi respectiv 300 lei, urmând să restituie dublu, respectiv 1.200 lei pentru primul împrumut şi 600 lei pentru al doilea.

Estera a explicat că, la fel ca ea au fost foarte mulţi care au luat astfel de împrumuturi, iar la sfârşitul lunii, când se primesc alocaţiile pentru copii sau ajutoarele sociale, membrii famileii Bako mergeau în comună şi cereau banii cu dobândă de la cei pe care i-au împrumutat, iar în cazul în care aceştia nu aveau, erau bătuţi.

Ce s-a găsit la familia Bako

Totodată, în urma percheziţiilor efectuate au fost ridicate carduri bancare, suma de 60.700 de lei, cupoane emise de Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale pe numele mai multor minori ce nu fac parte din familia inculpaţilor, procuri speciale prin care inculpaţii erau autorizaţi să ridice sumele de bani reprezentând alocaţiile sociale ale acelor minori, contracte de împrumut, contracte de vânzare - cumpărare, diferite înscrisuri conţinând inscripţii privitoare la datorii.

Iosif Bako a fost arestat

Procurorii DIICOT ai Serviciului Teritorial Târgu Mureş au dispus, luni, reţinerea pentru 24 de ore a inculpaţilor Jozsef Bako, Klara Bako, Iosif Bako, Bela Grito şi Eugen Paradicza şi măsura preventivă a controlului judiciar faţă de Cornelia Bako şi Agneta Paradicza, pentru trafic de minori şi lipsire de libertate.

Tribunalul Mureş a decis arestarea lui Iosif Bako, iar ceilalţi membri ai familiei sunt cercetaţi în libertate. Decizia nu este definitivă, dar Bako a ajuns după gratii.

Verdict: sclavie

Procurorii DIICOT arată că cei implicaţi părinţi şi cămătari, sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni extrem de grave care aduc atingere şi lezează „dreptul oricărei persoane la libertatea de mişcare , la libertatea de voinţă, precum şi  dreptul copilului la o dezvoltare normală şi armonioasă din punct de vedere fizic şi psihic”.

Conform Convenţiei de la Geneva din 7 septembrie 1956, prin termenul de aservire (prevăzut şi de art. 182 C.p.  la înţelesul termenului de exploatare a unei persoane), se înţelege aservirea pentru datorii, adică starea sau condiţia debitorului ce rezultă din situaţia în care acesta îşi garantează datoriile prin servicii personale. În jurisprudenţa internaţională, acelaşi termen de aservire este definit ca fiind obligaţia de a trăi şi de a lucra pe proprietatea altuia şi de ai furniza anumite servicii remunerate sau nu, şi imposibilitatea de a schimba această condiţie, astfel că aservirea este o formă a sclaviei.

Totodată, articolul 1 din Convenţia privind sclavia, semnată la Geneva în 25 septembrie 1926, ratificată de România prin Decretul nr. 988/1931, defineşte sclavia ca fiind condiţia unei persoane asupra căreia este exercitată oricare putere sau toate puterile ataşate dreptului de proprietate.

Convenţia suplimentară privind abolirea sclaviei, ratificată de România prin decretul nr. 375/1957 enumeră la art. 1 printre instituţiile şi practicile asemănătoare sclaviei „servitutea pentru datorii; aservirea constând în supunerea unei persoane să locuiască într-un spaţiu impus de o altă persoană şi să presteze anumite activităţi determinate, fără a i se oferi posibilitatea de a schimba condiţia; şi nu în ultimul rând, vânzarea unui copil sau a unui adolescent care are mai puţin de 18 ani, fie  de către rude, fie de către membrii comunităţii”.

Avocatul Poporului s-a sesizat

Potrivit unui comunicat transmis vineri, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu cu privire la situaţia unor copii ţinuţi sclavi de cămătari, în judeţul Mureş, dacă părinţii nu-şi plăteau datoriile.
Sesizarea din oficiu vizează posibila încălcare a articolelor 22 şi 52 din Constituţie, privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, protecţia copiilor şi a tinerilor şi dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
 

    

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările