Noul coronavirus, de nestăpânit într-o treime de ţară

În săptămâna 10-16 august, 32% din totalul noilor cazuri de COVID-19 au fost în Bucureşti, Prahova, Argeş, Bihor şi Timiş.FOTO Mediafax

Un judeţ din trei, dar şi Capitala sunt pe un trend ascendent al infectărilor cu COVID-19, iar un sfert dintre bolnavi au între 40 şi 49 de ani.

Numărul românilor confirmaţi cu noul coronavirus rămâne ridicat, în timp ce trendul ascendent de infectare cu SARS-CoV-2 se menţine în 15 judeţe. Bucureştiul este în topul zonelor în care virusul COVID-19 are cea mai mare rată de răspândire, iar tot mai mulţi medici sunt infectaţi cu noul coronavirus. În plus, secţiile ATI abia mai fac faţă bolnavilor COVID-19 în stare gravă.

În 15 judeţe din România se înregistrează un trend ascendant al îmbolnăvirilor cu noul coronavirus, arată un raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), realizat pentru săptămâna 10-16 august. Printre aceste judeţe se numără Alba, Bihor, Călăraşi, Iaşi şi Ilfov. În acelaşi timp, în Capitală, trendul crescător este unul stabil, potrivit INSP.

Cifrele arată că cele mai multe cazuri, 32% din totalul celor înregistrate în această perioadă, au fost în Bucureşti, Prahova, Argeş, Bihor şi Timiş.

Cele mai multe decese au fost înregistrate în Prahova, Argeş, Timiş, Bacău şi Bihor. Aproape 80% din totalul deceselor au fost la persoane cu vârsta de peste 60 de ani.

Aproape 95% din totalul celor care şi-au pierdut viaţa din cauza noului coronavirus aveau cel puţin o comorbiditate. Cei mai mulţi pacienţi aveau afecţiuni cardiovasculare, urmaţi de cei cu diabet, afecţiuni neurologice, afecţiuni renale, obezitate, afecţiuni pulmonare şi cancer.

Profilul bolnavilor de COVID din România

Din totalul celor aproape 75.000 de cazuri de COVID-19 confirmate în România, peste 16.000 provin din categoria persoanelor care au între 40 şi 49 de ani, echivalentul a 22% din total.

A doua cea mai expusă categorie în faţa infectării cu noul coronavirus este cea a persoanelor cu vârsta între 50 şi 59 de ani. Din această categorie de vârstă au fost infectate până în prezent 15.101 de persoane, 21% din totalul cazurilor.

Din totalul de infectări de la nivel naţional, 15% provin din categoria de vârstă 30-39 de ani, 14% din categoria 60-69 de ani, iar 9% din categoria 20-29 de ani. Vârstnicii cu vârste cuprinse între 70-79 de ani au o pondere de 8% din totalul infectărilor, iar cei de peste 80 de ani de 5%. Cea mai ferită categorie este cea a copiilor între 0 şi 9 ani, fiind confirmate 1.812 de cazuri (2% din total). Vârsta medie a persoanelor infectate cu noul coronavirus este de 46 de ani.

Ne apropiem de pragul psihologic de 75.000 de bolnavi

Conform ultimelor raportări, numărul de noi infectaţi continuă să rămână unul mare. Astfel, în urma testelor efectuate la nivel naţional au fost înregistrate 1.346 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. În total, până acum, pe teritoriul României, de la începutul pandemiei au fost confirmate 74.963 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. În plus, în intervalul 19-20 august, în unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 a fost de 7.198, dintre care 489 la ATI. Din păcate, în acelaşi interval, 48 de pacienţi au decedat.

Capitala se plasează pe primul loc la numărul de cazuri noi de infecţie, urmată de judeţele Prahova şi Bihor. Astfel, în Bucureşti s-au înregistrat 173 de noi infectări, iar numărul total al celor care au sau au trecut prin COVID-19 a ajuns la 9.079. În Prahova s-au înregistrat 108 noi infectări, iar în Bihor s-au contabilizat 85 de cazuri noi.  

Ion Ştefan, medic primar, doctor în ştiinţe medicale, şeful Secţiei Clinice Boli Infecţioase din Spitalul Militar Central „Dr. Carol Davila”, spune că dincolo de numărul mare de internări zilnice, mai grav este că starea multora necesită, în destul de multe cazuri, îngrijiri speciale la Terapie Intensivă. „Din noii pacienţi, cam 10 la sută ajung la ATI şi, din păcate, 5 la sută pierd lupta cu boala.

Din noii pacienţi, cam 10 la sută ajung la ATI şi, din păcate, 5 la sută pierd lupta cu boala. Ion Ştefan şeful Secţiei Clinice Boli Infecţioase din Spitalul Militar Central

Mai grav, riscăm să blocăm ATI. Mai avem un pic şi vom ajunge în situaţia de a decide, ca medici, cine să fie conectat la aparate şi cine nu. Atunci vom avea probleme mari”, a precizat medicul militar. Este vorba de metoda folosită pe front de medici. Aceştia se ocupă cu prioritate de răniţii aflaţi în stare gravă, dar care au şanse de supravieţuire, în detrimentul celor care sunt într-o stare atât de grea încât este greu de crezut că pot scăpa cu viaţă.

O mutaţie a virusului, de 10 ori mai contagioasă, circulă şi în România

Mutaţia D614G a virusului SARS-CoV-2, caracterizată de unii oameni de ştiinţă ca fiind de până la 10 ori mai contagioasă în culturi celulare, a fost detectată încă de acum două luni, într-un procent majoritar, de 96%, la pacienţii din România testaţi în cadrul studiului desfăşurat de clinica MedLife pentru secvenţierea genoamelor noului coronavirus.

Astfel, din cele 100 de probe analizate începând cu luna iunie, provenite de la pacienţi infectaţi din diferite regiuni geografice ale ţării, doar 4 nu prezentau această mutaţie. Deşi obiectivul studiului nu a constat în analiza comparativă a simptomatologiei, nu au fost identificate date care să dovedească faptul că pacienţii infectaţi cu tulpina D614G a virusului au dezvoltat forme mai severe de boală.

„Mai mulţi cercetători din Statele Unite şi Marea Britanie au suspectat faptul că mutaţia D614G ar fi mai contagioasă, întrucât, de la apariţia acesteia, în februarie 2020, în multe regiuni din lume a devenit forma dominantă a virusului. Aceştia au arătat că pacienţii care sunt infectaţi cu forma D614G a virusului au o încărcătură virală mai mare, fapt care sugerează că forma respectivă de virus ar putea fi mai transmisibilă. Astfel, studiile derulate până acum pe culturi celulare au indicat că această formă a virusului produce titruri virale de până la 10 ori mai mari (respectiv între 2,6 şi 9,3), fiind considerată o dovadă indirectă privind rata mai mare de infecţiozitate a virusului.

Pacienţii care sunt infectaţi cu forma D614G a virusului au o încărcătură virală mai mare. Dumitru Jardan doctor în ştiinţe medicale

Cu toate acestea, nu există date certe care să confirme că această mutaţie face virusul mai transmisibil. Ceea ce putem spune cu certitudine este faptul că această mutaţie circulă şi pe teritoriul ţării noastre, fiind identificată la pacienţi români din diverse regiuni geografice ale ţării. De asemenea, informaţiile actuale sugerează că mutaţia D614G nu reprezintă un factor mai mare de risc pentru mortalitate, aşa cum o reprezintă vârsta pacientului sau prezenţa comorbidităţilor”, a explicat biologul Dumitru Jardan, doctor în ştiinţe medicale, coordonator ştiinţific al studiului.