Mărmureanu: „Un cutremur obişnuit“. Cât de valabilă este teoria cutremurelor mici, benefice pentru detensionare

Seismul s-a resimţit chiar şi în Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina

Un nou cutremur, de magnitudine 5,3 pe scara Richter, a zguduit România. Seismul s-a produs la o adâncime de 97 de kilometri şi s-a resimţit chiar şi în Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina. Specialiştii îi liniştesc pe români şi spun că nu este cazul să se panicheze.

Seismul s-a produs în noaptea de marţi spre miercuri, la ora 1 şi 20 de minute, la 137 de kilometri de Bucureşti. Deşi intensitatea a fost de 5,3 grade pe scara Richter şi ora era târzie, cei mai mulţi locuitori ai Capitalei au simţit cutremurul. Mai mult, undele seismului au traversat barajul natural al munţilor Carpaţi şi s-au simţit şi în Transilvania, lucru neobişnuit, spun specialiştii. Unda de şoc a zguduit judeţele din est şi sud, dar a ajuns şi în Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria şi în vestul Turciei.

Seismologii au avut dificultăţi în a stabili cu precizie magnitudinea cutremurului. Prima estimare a Institului pentru Fizica Pâmântului a fost de magnitudine 6, apoi revizuită la 5,4, pentru ca în final să fie anunţată magnitudinea de 5,3 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la o adâncime de aproape 100 de kilometri.

Un cutremur cu magnitudine 5,3 a avut loc şi în 24 septembrie, la ora 2.11, resimţindu-se şi în Bucureşti. Seismul s-a produs în zona Vrancea, la o adâncime de 112,3 kilometri.
Cele mai mai puternice cutremure produse în România după Revoluţie sunt cele înregistrate pe 30 şi, respectiv, 31 mai 1990, cu magnitudini de 6,9 şi respectiv 6,4.

Alertă la pompieri

După producerea seismului, pompierii din Bucureşti au intrat în alertă şi au decis să facă un control în cea mai vulnerabilă zonă a Capitalei, unde se află numeroase clădiri cu „bulină roşie“: Centrul Vechi.

„Nu au fost raportate evenimente la 112 aşa cum a fost la precedentul cutremur. În zona centrului istoric avem un echipaj care a verificat străzile pentru a identifica eventuale clădiri care au probleme. Nu avem nicio situaţie de urgenţă raporată“, a spus Daniel Vasile, purtător de cuvânt ISU.

Şi Primăria Capitalei a reacţionat. „Din fericire, în Bucureşti, deşi avem foarte multe clădiri cu risc seismic, nu s-au înregistrat victime, n-au fost accidente. Ne bucurăm că n-au fost pagube materiale. Am discutat cu Ambulanţa, IGSU şi n-au fost evenimente majore“, a declarat Gabriela Firea, primarul general al Capitalei.

Autorităţile din domeniul situaţiilor de urgenţă au desfăşurat în noiembrie un amplu exerciţiu de simulare în caz de cutremur.

Seismul s-a simţit şi în alte oraşe, dar în niciunul nu s-au înregistrat pagube materiale. În Galaţi, trei persoane, o femeie de 39 de ani, un bărbat de 34 de ani şi o tânără de 22 de ani, au făcut atacuri de panică şi au sunat la Ambulanţă. De asemenea, un apel la 112 a fost dat şi în Braşov, tot de către o femeie care a făcut un atac de panică, aceasta primind ajutor acasă.

„Un cutremur obişnuit“

Specialiştii îi liniştesc pe români şi spun că seismul din noaptea de marţi spre miercuri este unul obişnuit. Preşedintele de onoare al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), Gheorghe Mărmureanu, afirmă că seismele care s-au înregistrat în ultima vreme nu prevestesc cu cutremur de mare amplitudine.

„A fost un cutremur obişnuit, de 5,3 - 5,4 grade. Au fost ceva bâlbâieli în ce priveşte magnitudinea. Vrancea este cu roşu când se produce un cutremur de peste 7 -7,1, dar de la 5,4 până la 7,1 chiar 7,2 e distanţă de la cer la pământ. Nu se pune problema de un cutremur mare cel puţin în viitorul apropiat. A fost o descărcare în sistem, care a fost foarte bună“, a declarat Mărmureanu.

Specialistul arată că, în cazul Vrancei, micile seisme nu ajută neapărat la prevenirea unui seism de mare magnitudine, prin disiparea energiei.
„O seria de cutremure de mică amplitudine pot previni un seism major, prin disiparea energiei.
Vrancea nu este tipul acesta. Vrancea este asemenea unui vas, în care se toarnă apă, iar la un moment dat nu mai suportă presiunea şi cedează“, a explicat, pentru „Adevărul“, Gheorghe Mărmureanu.

Cum să reacţionezi în caz de cutremur

Pregătirile în caz de cutremur sunt vitale, mai ales în zonele cu risc seismic ridicat, cum este Capitala. Verificarea structurii de rezistenţă a locuinţei, repararea instalaţiilor electrice şi a celor de gaz, identificarea zonelor periculoase din locuinţă, găsirea unui loc sigur de adăpostire în caz de cutremur sunt doar câteva dintre sfaturile de bază.

Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări şi nu utilizaţi liftul. Acestea sunt primele elemente care cedează în caz de cutremur. De asemenea, evitaţi aglomeraţia.
Dacă seismul vă surprinde în casă, este recomandat să vă refugiaţi în aşa-zisa zonă de siguranţă. Aceasta trebuie să fie un loc cât mai liber, dar şi îngust, astfel încât pereţii să susţină o arie cât mai mică de tavan.

Un astfel de loc poate fi baia, dacă blocul este construit din beton. Grinda, cea sub care ni s-a tot recomandat să ne adăpostim, nu este considerată un loc sigur, mai ales dacă imobilul este din cărămidă sau BCA.

Dacă va aflaţi afară, încercaţi să vă îndepărtaţi de clădiri. Feriţi-va de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, care de obicei se pot prăbuşi în stradă.