MApN cere o prezenţă masivă a NATO la Marea Neagră VIDEO

MApN cere o prezenţă masivă a NATO la Marea Neagră VIDEO

România a solicitat o mai puternică prezenţă aliată în România U.S. Army photo by Cpl. Justin W. Stafford

În prima zi a Reuniunii ministeriale NATO, miniştrii aliaţi ai Apărării au evaluat stadiul implementării posturii NATO de descurajare şi apărare, cu accent pe implicaţiile generate de dezvoltarea de către Rusia a sistemelor de rachete duale şi nucleare, iar partea română a solicitat, între altele, o mai puternică prezenţă aliată la Marea Neagră.

Ştiri pe aceeaşi temă

„În cadrul Consiliului Nord-Atlantic, în intervenţia sa, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, a pledat pentru necesitatea implementării eficiente a măsurilor dezvoltate sub umbrela prezenţei înaintate adaptate (tFP) în regiunea Mării Negre şi a reiterat apelul către aliaţi pentru sporirea contribuţiilor la proiectele dezvoltate în această regiune de importanţă strategică pentru NATO, în spiritul solidarităţii aliate”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării Naţionale. 
 
Demersul Bucureştiului survine în contextul în care partea americană a anunţat retragerea a 9.500 de militari din totalul celor 35.000 care se află în bazele din Germania. Unele surse militare susţin că respectivii militari nu se întorc, cel puţin nu în totalitate, în Statele Unite, Mai exact, Pentagonul ar avea de gând să îi redistribuie în Polonia, România şi, posibil, în Ţările Baltice. 
 

Militarii americani, puternic rol de descurajare

 
Fostul director al Serviciului Român de Informaţii Costin Georgescu a declarat, pentru „Adevărul”, că intevenţia ministrului Nicolae Ciucă constituie de fapt o amplificare a demersurilor făcute de ceva vreme de responsabilii de la Bucureşti pentru creşterea prezenţei aliate la Marea Neagră. „Trebuie să fim serioşi şi să continuăm să încercăm să aducem cât mai mulţi militari aliaţi, mai ales americani, în România. Scopul e să mai aducem aici câteva mii de astfel de militari americani care vor avea un puternic rol de descurajare. Şi partea americană vede cu ochi buni Baza de la Kogălniceanu pe care o şi foloseşte deja. Dar trebuie să continuăm să investim acolo pentru că militarii americani vin de obicei cu familiile şi trebuie să le oferim toate condiţiile”, spune Costin Goergescu.
 
Expertul militar susţine că Baza de la Kogălniceanu poate avea o importanţă strategică pentru partea americană şi că Washingtonul şi-a arătat, deja, disponibilitatea de a sprijini militar în orice moment România. „Baza americană din Turcia, de la Incirlik, nu este într-o situaţie prea bună după degradarea relaţiilor dintre Washington şi Ankara, iar Baza de la Kogălniceanu este ideală pentru a prelua unele misiuni. Pe cealaltă parte, Pentagonul a demonstrat chiar recent că este gata oricând să ne sprijine militar. După ce ruşii şi-au făcut de cap prin Marea Neagră cu avioanele militare, americanii au trimis imediat două bombardiere strategice de tip B-1B Lancer care au simulat lovituri la Marea Neagră. Şi gestul este cu atât mai important cu cât cele două bombardiere au venit fără escală din Statele Unite până la Marea Neagră, simulând o misiune de urgenţă. De altfel, forţele aeriene ale SUA au comunicat că misiunea a reprezentat o demonstraţie a capacităţii Washingtonului de a reacţiona în sprijinul aliaţilor săi. Asta spune totul”, a conchis Costin Georgescu. 
 

„Decapitarea” flotei Rusiei la Marea Neagră

 
Fostul director al SRI se referă la misiunea celor două avioane americane care au zburat, la sfârşitul lunii trecute, în regiunea Mării Negre antrenându-se cu mai mulţi parteneri NATO, inclusiv cu avioanele româneşti de vânătoare F-16 Fighting Falcon. Conform unor surse militare, bombardierele americane au simulat „decapitarea” flotei Rusiei din Marea Neagră. De altfel, după desfăşurarea exerciţiului, Forţele Aeriene Americane din Europa (USAFE) au dezvăluit componenta anti-navă a misiunii, deşi nu este clar dacă cele două aeronave transportau efectiv rachete anti-navă (Long Range Anti-Ship Missile, LRASM).
 
 
„LRASM joacă un rol esenţial în asigurarea accesului naval al SUA pentru a opera atât în medii oceanice deschise, cât şi în medii litorale, datorită capacităţii sale sporite de a deosebi ţinte de la distanţă lungă”, a declarat lt. Timothy Albrecht, 603rd Air Operations Center, Bomber Task Force. Conform surselor militare, două bombardiere de tip B-1B Lancer pot încărca la bord destule rachete LRASM cât să anihileze fără prea mari probleme flota Rusiei din Marea Neagră. Racheta AGM-158C LRASM este de ultimă generaţie, poate lovi ţinte aflate la cel puţin 500 de kilometri, aproape 4 milioane de dolari pe unitate şi este produsă de Lockheed Martin. 
 

Ce ar trebui să conţină arsenalul de la Marea Neagră

 
Reamintim că fostul comandant al Forţelor terestre ale SUA în Europa, generalul-locotenent (r) Ben Hodges, a declarat cu ceva timp în urmă că, din cauza unei Rusii tot mai agresive în zona Mării Negre, prezenţa NATO în România ar trebui să fie consolidată până la un nivel similar cu ceea ce au aliaţii în statele baltice şi în Polonia. Şi asta pentru că Moscova consideră Marea Neagră o platformă de lansare spre alte regiuni. 
 
România trebuie să fie „centrul de greutate” al strategiei de descurajare regională a NATO şi trebuie întărită cu capacităţi de comandă şi control, cât şi cu o infrastructură feroviară şi rutieră îmbunătăţită, se arată în raportul intitulat „Un flanc, o ameninţare, o singură prezenţă: O strategie pentru flancul estic al NATO”, al cărui coautor este generalul Ben Hodges. Sisteme maritime fără pilot şi sisteme terestre ar putea fi amplasate în România, inclusiv rachete anti-navă, drone şi aeronave de atac, şi ar putea fi folosite pentru a consolida capacitatea defensivă NATO în vestul Mării Negre.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările