Luni încep audierile pentru funcţiile de conducere la Curtea Supremă. Actualul preşedinte vrea un nou mandat
0
Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o va audia luni, 9 septembrie, pe Livia Stanciu, actualul preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), care candidează pentru un nou mandat la cârma instituţiei.
Pe 10 septembrie, vor fi intervievaţi alţi trei judecători - Nela Petrişor, Rodica Aida Popa şi Iulia Cristian Tarcea. Aceştia din urmă candidează pentru cele două funcţii de vicepreşedinte ÎCCJ. Tot pe 10 septembrie va fi audiată şi Lavinia Curelea, candidat la şefia Secţiei I Civile a ÎCCJ.
Preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, îşi propune, în proiectul de management pentru un nou mandat la conducerea instituţiei, continuarea măsurilor organizatorice în scopul accelerării soluţionării cauzelor de corupţie la nivel înalt. Astfel, iniţiativa Liviei Stanciu vizează atât Secţia penală, cât şi Completele de cinci judecători ale Instanţei Supreme, precum şi luarea de noi măsuri organizatorice în contextul punerii în aplicare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală.
Ce conţine planul de management al Liviei Stanciu
În debutul proiectului, Livia Stanciu arată că mandatul său, exercitat în perioada septembrie 2010 - august 2013, are ca principale caracteristici: trecerea la evaluări pozitive ale ÎCCJ în Rapoartele Comisiei Europene şi menţinerea acestora, consolidarea instituţională, soluţionarea cauzelor de corupţie la nivel înalt, asigurarea funcţionării recursului în interesul legii ca principal mecanism de unificare a jurisprudenţei, punerea în aplicare a noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă.
Stanciu mai susţine că obiectivele mandatului început în 2010, alături de cele înscrise în proiect, trebuie continuate în următorii trei ani pentru consolidarea tuturor rezultatelor ÎCCJ.
Dosarele de corupţie la nivel înalt, prioritare
Şeful ÎCCJ arată că, în mandatul său, la nivelul Secţiei penale a fost acordată o prioritate specială dosarelor de corupţie la nivel înalt în care termenul de prescripţie era cel mai apropiat şi dosarelor înregistrate în perioada 2007-2008, termenul de prescripţie fiind calculat în fiecare cauză în scopul de a se evita împlinirea acestuia.
Tot ca rezultat al măsurilor organizatorice privind dosarele de corupţie la nivel înalt în care Direcţia Naţională Anticorupţie a emis rechizitoriul, Livia Stanciu precizează că, în perioada septembrie 2011 - iunie 2012, au fost stabilite 355 de termene în cauze judecate în primă instanţă de Secţia penală, iar în perioada septembrie 2012 - iulie 2013 - 121 de termene în cauze judecate în primă instanţă de Secţia penală şi 84 termene judecate în recurs de Completele de 5 judecători.
De asemenea, în proiect este prezentată şi o statistică a cauzelor de corupţie la nivel înalt soluţionate: Secţia penală în primă instanţă - 2010 ( 2 cauze), 2011 (15 cauze), 2012 (20 cauze), 2013 - până la 1 august (6 cauze); Completul de 9 judecători definitiv - 2011 (4 cauze); Completul de 5 judecători definitiv - 2011 (5 cauze), 2012 (12 cauze ), 2013 până la 1 august - (11 cauze).
Printre altele, Livia Stanciu subliniază că, „în calitate de reprezentant al puterii judecătoreşti şi ca membu de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, va susţine şi pe viitor toate demersurile care au ca scop apărarea independenţei justiţiei, eficienţa sistemului judiciar şi asigurarea funcţionării corespunzătoare a acestuia, în special, în contextul punerii în aplicare a noilor coduri”.
Stanciu vrea să reorganizeze ÎCCJ
Un alt obiectiv al magistratului este reorganizarea ÎCCJ şi transformarea instanţei supreme într-o veritabilă instanţă de casaţie, precum şi implicarea activă în dezbaterile privitoare la revizuirea Constituţiei şi promovarea proiectului legii proprii a instanţei supreme.
În domeniul unificării jurisprudenţei, judecătoarea îşi propune continuarea implementării măsurilor organizatorice, prin buna organizare a completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin soluţionarea, motivarea şi publicarea în termen a deciziilor şi continuarea soluţionării recursurilor în interesul legii în termen, precum şi elaborarea de Ghiduri privind individualizarea pedepselor referitoare la alte categorii de infracţiuni.
Referitor la Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Livia Stanciu are ca obiective elaborarea rapoartelor de progres ale ÎCCJ şi pregătirea şi organizarea la înalte standarde de profesionalism a vizitelor experţilor Comisiei Europene.
„Toate obiectivele noului mandat de preşedinte al ÎCCJ, prezentate anterior, vor constitui un imperativ al viitoarei mele activităţi, fiind pe deplin conştientă că de îndeplinirea acestora depinde modernizarea şi consolidarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României", a explicat Livia Stanciu, în proiectul de management.
Pe aceeaşi temă:
Judecătoarea Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme, îşi propune, pentru un nou mandat, continuarea demersurilor de asigurare a unui nou sediu al instanţei şi a măsurilor organizatorice pentru accelerarea soluţionării cauzelor de corupţie la nivel înalt.
Judecătorul Iulian Dragomir nu mai vrea să fie vicepreşedinte al Curţii Supreme
Judecătorul Iulian Dragomir şi-a retras candidatura pentru ocuparea uneia dintre cele două funcţii de vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Candidaţii rămaşi în cursă sunt Aida Rodica Popa, Nela Ptrişor şi Cristina Iulia Tracea.
Judecătoarea Livia Stanciu şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la conducerea Curţii Supreme, iar magistraţii Aida Popa, Iulian Dragomir, Cristina Tarcea şi Nela Petrişor s-au înscris pentru ocuparea celor două funcţii de vicepreşedinte.
Se încarcă comentariile...
