Curtea Supremă menţine sechestrul pe averea lui Liviu Dragnea, pus în dosarul Tel Drum

Liderul PSD este vizat de mai multe dosare de corupţie

Curtea Supremă a respins, miercuri, ca inadmisibilă cererea liderului PSD, Liviu Dragnea, de ridicare a sechestrului pe avere pus de procurorii DNA în dosarul Tel Drum.

UPDATE Dragnea nu a fost prezent la proces, el fiind reprezentat în sala de judecată de avocata Maria Vasii.

Avocata a declarat că ancheta desfăşurată de DNA împotriva lui Dragnea se bazată pe „speculaţii şi nu pe dovezi", deoarece OLAF a transmis oficial că nu l-a investigat niciodată pe liderul PSD.

„Întreaga anchetă a DNA se fundamentează, potrivit actelor, pe cele două anchete OLAF. Zilele acestea am primit un răspuns oficial de la OLAF, care spune că niciodată nu l-a investigat pe domnul Dragnea, ca atare toată argumentaţia procurorilor este una lipsită de fundament, de vreme ce OLAF ne confirmă în scris că niciodată domnul Dragnea nu a fost investigat şi ca atare nu au fost depistate fraude în legătură cu activitatea dumnealui. Acesta este temeiul pentru care noi spunem că nicio măsură de indisponibilizare a bunurilor sale nu are fundament legal. Cele două rapoarte OLAF au prezentat o investigaţie legată de lucrările de reabilitare la două drumuri judeţene din Teleorman. În acea investigaţie subiect erau alte persoane şi nu domnul Dragnea. În rapoartele OLAF se apreciază că anumite lucrări ar fi fost prezentate într-un mod, să zicem, diferit faţă de realitate în documentele întocmite. Nu avem niciun reproş care să îl privească pe domnul Dragnea", a spus Vasii.

Întrebată dacă sechestrul pus de DNA îl afectează pe Dragnea, avocata a explicat: "Domnul Dragnea este prejudiciat prin însăşi existenţa acestei anchete penale. Ca efect al acestei investigaţii, a fost supus şi la acest sechestru al bunurilor sale. Orice cetăţean al României are dreptul să dispună de toate drepturile sale. De aceea, domnul Dragnea înţelege să îşi apere drepturile în instanţă".

Liviu Dragnea a mai contestat, în noiembrie 2017, sechestrul pus pe averea sa de către DNA, însă Instanţa supremă i-a respins atunci acţiunea.

Sechestrul

Pe 21 noiembrie 2017, DNA a instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de Liviu Dragnea şi de ceilalţi suspecţi din dosarul "Tel Drum", pentru recuperarea prejudiciului din dosar, estimat la peste 127 de milioane de lei.

În cazul lui Liviu Dragnea, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, s-au instituit sechestru asigurător şi poprire asigurătorie până la concurenţa sumei de 127.547.366 de lei "asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, acţiunilor şi părţilor sociale deţinute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum şi asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de către terţe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie".

Contestaţia lui Liviu Dragnea la sechestrul pus pe avere în ancheta Tel Drum este judecată astăzi la Curtea Supremă. Liderul PSD contestă o decizie definitivă data de magistraţii de la Curtea Supremă la finalul anului trecut. Judecatorii au mentinut atunci sechestrul pus de procurorii DNA.

Apărătorii liderului PSD invocă faptul că nicio instituţie nu s-a constituit parte civilă în acest dosar. Drept urmare, dacă nimeni nu a cerut recuperarea unui prejudiciu, procurorul nu ar fi avut dreptul să ia măsuri asiguratorii.

In acest dosar, procurorii DNA au pus sechestrul asigurator pana la concurenta sumei de 127.547.366 lei, aproximativ 28,2 de milioane de euro, prejudiciul retinut in cazul liderului PSD. Masura a fost pusă pe toate bunurile mobile si imobile aflate in proprietatea politicianului: un teren de aproape 3.000 de metri, hotelul Turris din Alexandria, un apartament situat in Turnu Magurele de 80 de metri patrati, două maşini (Skoda Superb si BMW X5) şi mai multe sume de bani aflate în conturile lui Liviu Dragnea.

În dosarul Tel Drum, Liviu Dragnea a fost acuzat de procurorii de la DNA de mai multe infracţiuni - constituire de grup infracţional organizat, fraude cu bani europeni, două infracţiuni de abuz în serviciu. Faptele s-ar fi petrecut în perioada în care Liviu Dragnea a fost preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. Prejudiciul este estimat de procurori la 28 de milioane de euro.

Procesul este în faza de cameră preliminară unde sunt ridicate mai multe excepţii, unde au fost deja excluse zeci de interceptari si filaje din acest dosar.

Dosarul TelDrum

Potrivit procurorilor, în interesul societăţii Tel Drum SA au fost desfăşurate mai multe acţiuni, printre care privatizarea ”societăţii şi transferarea acestei persoane juridice din proprietatea Consiliului Judeţean Teleorman în sfera de influenţă şi control a suspectului Liviu Nicolae Dragnea, prin persoane interpuse”.

În noiembrie 2017, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă Liviu Dragnea şi alţi 8 suspecţi într-un dosar care vizează fapte de corupţie şi are în centru afacerea Tel Drum.

DNA a dispus începerea urmăririi penale faţă de Liviu Dragnea, preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman la data faptelor, pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, două infracţiuni de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene,  două infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul. În acelaşi dosar sunt cercetaţi Marian Fişcuci, Pitiş Petre, Neda Florea,Ion Florian, Băţăuş Mugur,Piperea Victor, Predescu Marin.

Noul dosar deschis de DNA s-a constiuit pe baza unei sesizări a OLAF (Oficiul european antifraudă) transmise la data de 30 septembrie 2016, privind suspiciunea săvârşirii mai multor infracţiuni, între care obţinerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanţări din fonduri europene, pentru lucrări de reabilitare de drumuri judeţene.

Potrivit rechizitorului acestui dosar, o parte a prejudiciului s-a produs prin „înstrăinarea către Tel Drum SA a unui utilaj (staţie de mixture asfaltice) care fusese achiziţionat de către Consiliul Judeţean Teleorman”, acordarea către Tel Drum SA, în perioada 2002-2005, a lucrărilor de reabilitare şi întreţinere a structurii rutiere aflate în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, ”fără a exista o procedură concurenţială de atribuire, deşi societatea comercială devenise persoană juridică cu capital privat”, asigurarea câştigării de către Tel Drum SA a contractelor de lucrări finanţate din fonduri publice, ”prin influenţa de care se bucurau membrii grupului infracţional organizat, prin furnizare de informaţii confidenţiale privind licitaţiile publice înainte de momentul publicării anunţurilor şi prin inserarea condiţiilor restrictive în caietele de sarcini”. 

Procurorii mai vorbesc despre ”obţinerea, în mod preferential şi fraudulos, de finanţări din bugetul national, prin intermediul suspectului Liviu Dragnea Nicolae şi obţinerea în mod nelegal de fonduri din bugetul Uniunii Europene prin furnizarea de documente false şi inexacte, bani care ulterior erau direcţionaţi către Tel Drum SA”, dar şi despre ”folosirea Tel Drum SA ca entitate care facilita transferul sumelor de bani către alte societăţi comerciale controlate de suspecţi şi către suspecţi în mod direct”.

În ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la două infracţiuni de abuz în serviciu, procurorii vorbesc despre faptul că, la proiectul de reabilitare a drumului judeţean DJ 701, societatea Tel Drum SA a fost desemnată câştigătoare a unei licitaţii publice, ”în condiţiile în care au fost inserate condiţii restrictive care dezavantajau firmele concurente”.

”Astfel, a fost obţinut un folos necuvenit pentru Tel Drum SA în valoare de 25.600.927 lei, fiind creat un prejudiciu echivalent în dauna bugetului public (diferenţa dintre preţul ofertat de Tel Drum SA şi preţul cel mai mic ofertat)”, anunţă DNA.

De asemenea, la proiectul de reabilitare a drumului judeţean DJ 506, ”printr-o schemă infracţională similară, prin care, în plus, au fost falsificate şi înlocuite date din documentaţia necesară participării la licitaţie şi a fost majorat artificial devizul, societatea Tel Drum SA a fost desemnată câştigătoare a unei licitaţiei publice, în condiţiile în care au fost inserate condiţii restrictive care dezavantajau firmele concurente”.

Astfel, a fost obţinut un folos necuvenit pentru Tel Drum SA de 5.742.872,19 lei, mai spun procurorii.