Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, cere Ministerului Justiţiei schimbarea legii privind controlul judiciar: să fie dispus pentru 60 de zile şi să poată fi prelungit

Laura Codruţa Kovesi, şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), i-a transmis ministrului Justiţiei o scrisoare prin care susţine „necesitatea unei intervenţii legislative urgente” care să modifice prevederile legale privind controlul judiciar. Concret, DNA susţine că această măsură ar trebui dispusă pentru un termen de 60 de zil,e care să poată fi prelungit ulterior.

În opinia DNA, controlul judiciar ar trebui să fie dispus pentru o perioadă de 60 de zile şi prelungit succesiv pentru aceeaşi perioadă, iar durata totală a măsurii preventive să nu depăşească doi ani.

În scrisoarea transmisă ministrului Justiţiei, procurorul-şef al DNA arată că „adoptarea recentei decizii poate da naştere unor vulnerabilităţi în cauzele penale aflate în curs şi în care s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar”.

„Astfel, există riscul ca inculpaţi a căror libertate de mişcare a fost restrânsă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi să părăsească teritoriul ţării, îngreunând astfel desfăşurarea procesului penal. Având în vedere că pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie există mai multe asemenea cauze care privesc persoane publice suspectate de săvârşirea unor infracţiuni grave şi care beneficiază de resurse materiale semnificative, materializarea acestui risc poate crea în rândul publicului impresia că inacţiunea autorităţilor a facilitat acestor persoane sustragerea de la răspunderea penală”, se arată într-un comunicat emis, vineri, de DNA.

Mai mult, procurorii spun că prin acest act normativ se urmăreşte reglementarea unei măsuri preventive deja existente, în scopul de a proteja drepturile fundamentale ale persoanelor, motiv pentru care şefa DNA „apreciază că modificările ar trebui adoptate printr-o ordonanţă de urgenţă care să intre în vigoare anterior publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial”.

Modificări cerute de CCR

Reacţia procurorului-şef al DNA vine după ce judecătorii Curţii Constituţionale au anunţat, joi, că a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 211 - 217 din Codul de procedură penală care reglementează măsurile preventive ale controlului judiciar şi controlului judiciar pe cauţiune, întrucât nu prevăd durata pentru care pot fi dispuse aceste măsuri.

Astfel, la nouă luni de la intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Penală, nu mai puţin de şapte articole au fost declarate în neconcordanţă cu Constituţia României. Decizia magistraţilor constituţionali a fost luată după ce instituţia a fost sesizată de către instanţa Judecătoriei Satu-Mare – Secţia penală.

Astfel, în urma deliberărilor, CCR a stabilit că măsura preventivă a controlului judiciar este neconstituţională deoarece nu are o durată limitată de timp. Concret, spun judecătorii constituţionali, fiind pe termen nelimitat, măsura „încalcă art.53 din Constituţie referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale“, explică judecătorii Curţii Constituţionale.

Efecte: inculpaţii scapă „din ochii justiţiei”

Experţii în drept penal şi constituţional consideră corectă decizia Curţii Constituţionale, dar atrag atenţia că efectele vor fi grave pentru anchete. 

„Această hotărâre nu produce deocamdată efecte până la publicarea ei în Monitorul Oficial. Apoi însă, toate controalele judiciare existente la data publicării încetează de drept. Învinuiţii nu vor mai fi obligaţi să se prezinte la organul de poliţie sau să respecte anumite interdicţii“, a explicat lectorul George Matei, doctor în Drept Constituţional.

Şi expertul în anticorupţie Laura Ştefan consideră că această decizie a Curţii Contituţionale ar putea avea implicaţii mari. „Lipsea durata maximă pe care se putea întinde această măsură preventivă. Trebuia o limitare, în mod clar. Nu îmi dau seama cum parlamentarii au făcut aceste Coduri, dar nu au prevăzut o limită pentru măsura controlului judiciar. Consecinţele ar putea fi grave“, susţine Laura Ştefan.

Unul dintre cei mai cunoscuţi profesori penalişti din România, Gheorghiţă Mateuţ, consideră decizia Curţii Constituţionale drept una corectă. „Este neconstituţională această reglementare. Din punctul meu de vedere, sunt două motive pentru care putea fi declarată neconstituţională: primul că nu are un termen, o limitare în timp, iar al doilea că este dată în competenţa procurorului“, a explicat profesorul Gheorghiţă Mateuţ.

Soluţia e la Guvern sau la Parlament

Laura Ştefan cere puterii legislative să îndrepte eroarea constituţională din Codul de Procedură Penală. „Soluţia este ca Parlamentul să se întrunească mâine şi să dea o lege prin care să completeze dispoziţiile Codului la acest capitol. Asta repede, înainte ca decizia Curţii Constituţionale să fie publicată în Monitorul Oficial şi să producă efecte“, susţine Laura Ştefan. Lectorul George Matei consideră că soluţia ar putea veni şi de la Guvern. „Se poate modifica şi prin Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, iar această OUG poate fi dată şi fără să aştepte motivarea Curţii Constituţionale. Nu ar fi o problemă“, a explicat Matei.

Ce înseamnă control judiciar

Sute de inculpaţi aflaţi în stadiul de anchetă sau în cursul procesului penal se află în acest moment sub control judiciar. Numai în ultima săptămâna au fost puse sub control judiciar 150 de persoane.

Măsura controlului judiciar poate fi luată de procuror sau judecătorul de cameră preliminară faţă de un inculpat, fiind o măsură preventivă mai blândă ca arestul preventiv sau arestul la domiciliu. Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte mai multe obligaţii: să se prezinte la Poliţie sau instanţă periodic ori de câte ori este chemat, să anunţe schimbarea domiciliului, să nu părăsească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia, să nu se întâlnească sau să comunice cu anumite persoane. Codul de Procedură Penală prevede că încălcarea acestora poate atrage schimbarea măsurii cu arestul la domiciliu sau arestul preventiv.

E nevoie de timp pentru modificări

Modificarea legii, în sensul introducerii orizontului de timp pentru aplicarea măsurii de control judiciar, poate fi făcută atât de Guvern, printr-o Ordonanţă de Urgenţă (OUG), cât şi de Parlament, printr-o iniţiativă legislativă. Preşedintele Comisiei Juridice, deputatul Bogdan Ciucă, susţine că Parlamentul are nevoie de timp pentru a opera unele modificări la Codul Penal. „Un deputat sau un senator trebuie să scrie un proiect de lege în care să specifice durata maximă pentru măsura de control judiciar. Proiectul se depune la Biroul Permanent şi îşi urmează traseul legislativ ca orice alt proiect de lege“, a explicat deputatul Bogdan Ciucă.

Însă traseul legislativ înseamnă: avizul Comisiei Juridice, votul în prima cameră sesizată, apoi raportul Comisiei Juridice din a doua cameră sesizată, apoi votul definitiv. Tot acest parcurs durează cel puţin câteva săptămâni şi se poate întinde chiar pe durata mai multor luni, în funcţie de voinţa politică a aleşilor. Cum vacanţa parlamentară bate la uşă, o lege de modificare a Codului Penal va putea fi luată în discuţie abia în luna februarie.

Când intră în vigoare

Articolele din Noul Codul de Procedură Penală declarate neconstituţionale referitoare la măsura preventivă a controlului judiciar şi controlului judiciar pe cauţiune îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale. În acest termen, de 45 de zile, aceste dispoziţii sunt suspendate de drept. Tot în acest termen, puterea Legislativă poate pune articolele declarate neconstituţionale în acord cu prevederile Constituţiei.

Politicieni şi afacerişti aflaţi sub control judiciar pentru fapte de corupţie

Printre „beneficiarii” acestei măsuri se numărăr şi deputatul Cătălin Florin Teodorescu, fiind acuzat de abuz în serviciu. Acesta ar fi implicat în dosarul în care Alina Bica, fosta şefă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), a fost arestată preventiv pentru fapte de corupţie. 

De asemeneam şi deputatul Ion Diniţă a fost pus sub control judiciar, pe 20 noiembrie, fiind acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită în dosarul în care preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, este acuzat de corupţi, după ce CJ Braşov ar fi fost prejudiciat, în urma plăţilor nelegale făcute firmei parlamentarului, cu peste 7,6 milioane de euro.

Oamenii legii au impus aceeaşi măsură preventivă şi pentru Aristotel Căncescu.

Primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, este şi el cercetat sub control judiciar. El este acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anricorupţie (DNA) că ar fi primit 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câştige contractul pentru construirea caselor. Mazăre mai este acuzat că nu a trecut în declaraţiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg.

Aceeaşi măsură a fost dispusă şi în cazul lui Nicuşor Constantinescu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, care este totuţi încarcerat la Spitalul Penitenciar Rahova. Concret, Constantinescu este încercerat la Rahova, în baza unui mandat de arestare emis de Tribunalul Constanţa privind nefinanţarea Centrului Militar Zonal. Măsuta controlului judiciar a fost fost dispusă în dosarul în care este judecat pentru că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, decizia fiind luată de Curtea de Apel Bucureşti, care i-a admis o contestaţia la măsura arestării, dispusă iniţial şi în acest dosar.

Şi fostul ministru al Economiei Codruţ Sereş, dar şi Zsolt Nagy se află sub control judiciar. Măsura a fost impusă de magistraţii Curţii Supreme după ce magistraţii au constatat că Gabor Kerekes, inculpat într-un dosar alături ce cei doi, a plecat din ţară, deşi era sub control judiciar.

Omul de afaceri Nelu Iordache a fost pus sub control judiciar,  la sfârşitul lunii august, când magistraţii Curţii de Apel Bucureşti care au admis cererea acestuia de înlocuire a arestului la domiciliu. El este acuzat de elapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani şi înşelăciune, în legătură cu deturnarea fondurilor pentru primul tronson din autostrada Nădlac - Arad, de aproximativ 22 de kilometri.

Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

Controlul judiciar, neconstituţional. Parlamentul sparge oalele în capul Justiţiei

Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit joi că măsura preventivă a controlului judiciar, prevăzută în noul Cod Penal, este neconstituţională. Conform judecătorilor, această dispoziţie încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului. Printre persoanele faţă de care s-a dispus această măsură se numără deputaţii Ion Diniţă şi Cătălin Teodorescu, dar şi primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre.