Instituţii-cheie ale statului se opun digitalizării României. Ce spun experţii

FOTO Shutterstock

Proiectul Ordonanţei de Urgenţă (OUG) care ar reglementa viitorul „Cloud Guvernamental”, program considerat de Guvern o prioritate asumată pentru digitalizarea României, a provocat o serie de reacţii mai puţin aşteptate din partea unor instituţii ale statului, dar ridică şi o serie de semne de întrebare privind siguranţa datelor din viitorul sistem.

Concret, Guvernul a adoptat joi un memorandum cu tema „Măsuri privind implementarea proiectului de Cloud Guvernamental”. În document se arată că „prin implementarea Cloud-ului Guvernamental sunt create premisele pentru furnizarea de sisteme şi resurse informatice de înaltă performanţă, uşor accesibile şi în mod securizat, pentru instituţiile, agenţiile şi organizaţiile guvernamentale româneşti. Astfel, vor putea fi puse la dispoziţie infrastructuri şi servicii integrate, ca o alternativă eficientă la modelul tradiţional de achiziţie de platforme IT de către fiecare instituţie, pentru fiecare proiect în parte, diminuând nivelul investiţiilor costisitoare”.  

În plus, „analiza şi dimensionarea arhitecturii Cloud-ului Guvernamental vor fi realizate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, în cooperare cu Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) şi Serviciul Român de Informaţii, prin Centrul Naţional Cyberint”, se mai arată în document. Drept urmare, pentru dimensionarea cât mai precisă a infrastructurii informatice din punct de vedere hardware şi software, cele patru instituţii au pus la punct nişte formulare cu întrebări destinate autorităţilor şi instituţiilor publice din România. Acestea ar fi trebuit să răspundă la întrebări cu caracter general referitoare la instituţia/autoritatea publică şi la infrastructurile IT&C proprii, precum şi să dea detalii tehnico-funcţionale ale sistemelor informatice.

Chestionarul a fost definitivat în prima parte a lunii februarie 2022, iar pentru operativitate, invitaţia de completare a fost trimisă oficial prin e-mail de către ADR în data de 14 februarie 2022 către un număr de 108 autorităţi şi instituţii publice din România, precum şi unor structuri aflate în coordonarea, subordonarea şi sub autoritatea acestora. În aproximativ două săptămâni, chestionarele au fost completate cu date de către 83 de instituţii şi autorităţi. Restul instituţiilor fie au răspuns că nu doresc să utilizeze Cloud-ul Guvernamental, fie nu au răspuns solicitării, fie nu au completat chestionarul până la final.

Unele instituţii nu vor să audă de digitalizare 

Printre instituţiile care au comunicat că nu vor să folosească acest Cloud Guvernamental se află Agenţia de Credite şi Burse de Studii – ACBS (Ministerul Educaţiei), Autoritatea Electorală Permanentă, Curtea Constituţională, Direcţia Naţională Anticorupţie, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, dar şi Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA. 

În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Interne a transmis că vrea o serie de discuţii din care să înţeleagă cum se utilizează Cloud-ul Guvernamental de instituţii ca Poliţia Română, Poliţia de Frontieră, Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor sau Direcţia Generală Paşapoarte. 

Apoi, cinci instituţii au comunicat fără prea mari explicaţii că pur şi simplu nu vor completa formularele. Este vorba de Academia Română, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică sau Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. 

În fine, Ministerul Economiei, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse au completat formularele, dar nu integral. 

Drept urmare, Guvernul s-a văzut nevoit să decidă prin adoptarea memorandumului de joi să retrimită formularele celor 23 de instituţii codaşe care prin atitudinea lor frânează serios realizarea serviciilor publice electronice de tip e-guvernare. „Completarea chestionarelor de către cele 23 de instituţii să fie realizată până la data de 22.04.2022”, se mai arată în document.

Trei probleme ale proiectului 

Pe de altă parte, prin vocea lui Alexandru Lăpuşan, vicepreşedinte al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii din România (ANIS), comunitatea din industria IT a contestat recent realizarea Cloud-ului Guvernamental în forma prevăzută în proiectul Ordonanţei de Urgenţă. „OUG este o iniţiativă deosebit de nocivă, care reuşeşte dintr-un foc 3 lucruri. Dă control absolut şi discreţionar asupra softului tuturor instituţiilor şi datelor tuturor cetăţenilor către SRI şi STS. Staţi liniştiţi, o să ne păzească Sfântul GDPR de abuzurile lor. (...) 

Dă control absolut şi discreţionar asupra softului tuturor instituţiilor şi datelor tuturor cetăţenilor către SRI şi STS. Staţi liniştiţi, o să ne păzească Sfântul GDPR de abuzurile lor. Alexandru Lăpuşan vicepreşedintele ANIS

Blochează orice utilizare de servicii de cloud public în toate instituţiile de stat. (...) Construieşte un monopol în zona ADR: dacă o instituţie de stat doreşte să utilizeze un SaaS (software-ul la dispoziţia clienţilor săi prin intermediul Internetului, cu plata în funcţie de utilizare - n.red.) mic, în genul celor de 50 de euro pe lună, doar dacă ADR deţine o astfel de soluţie va putea să o facă. Video-conferinţe, calendare, e-mail, management de proiect – adio SaaS din Cloud-ul public. Acest OUG trebuie oprit cu orice preţ, efectul său va fi de blocare totală a digitalizării în România”, a explicat Alexandru Lăpuşan.