INFOGRAFII Starea Apărării Naţionale: unde s-au dus banii Armatei în ultimii 25 de ani

Starea Apărării Naţionale. Ce a mai rămas din armata română? 

Anual, o cincime din bugetul Ministerului Apărării Naţionale ar trebui să meargă către înarmare. În realitate, acest prag a fost atins o singură dată după 1990. Constant, cea mai mare parte a bugetului Apărării merge către plata salariilor şi operaţiuni de rutină. Pentru înzestrarea forţelor armate rămâne doar o fracţiune.

Ştiri pe aceeaşi temă

Din 1988 încoace, bugetele anuale ale Ministerului Apărării Naţionale al României au însumat aproximativ 45 de miliarde de dolari, conform datelor adunate de Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).

Raportat la Produsul Intern Brut, bugetul alocat Apărării nu a depăşit niciodată 1,85%. Ţinta pentru toţi cei 28 de membri NATO este 2% din PIB. 

„Niciun aliat sau partener nu ne va putea garanta vreodată securitatea dacă noi singuri nu vom face asta pentru noi”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis în ianuarie, atunci când a transformat finanţarea armatei în primul pact politic pe care l-a propus după venirea la Cotroceni. Atunci, a anunţat că bugetul MApN va urca la 2% din PIB în 2017, cerând tuturor partidelor politice să-şi asume ca, indiferent de grupările aflate la guvernare, să menţină acest prag timp de cel puţin 10 ani. 

Însă România nu este nici pe departe singurul membru NATO care nu respectă acest criteriu. De fapt, arată un raport SIPRI publicat în vară, doar cinci dintre cei 28 de Aliaţi respectă pragul de 2% din PIB pentru Apărare.  

Bugetele pentru Apărare ale statelor europene (%PIB, 2014 - cele mai recente date disponibile)

Lucrurile devin însă mai sumbre pentru armata română atunci când procentele din Produsul Intern Brut se transformă în miliarde de dolari. Practic, bugetul alocat MApN este printre cele mai mici din Europa, depăşind doar ţări cu populaţii şi armate mult mai reduse, conform statisticilor SIPRI. 

Bugetele alocate pentru Apărare în perioada 1988-2014 (milioane de dolari)

 

Subfinanţarea armatei române devine însă cu adevărat clară abia când raportăm cheltuielile statului cu Apărarea la numărul de locuitori. Atunci, România coboară pe penultimul loc în UE, depăşind doar Bulgaria, reiese din datele publicate de European Defence Agency pentru anul 2013 (cele mai recente disponibile). 

Cheltuieli militare pe cap de locuitor

 
Starea în care se găseşte acum armata română şi rapiditatea cu care aceasta cade de la an la an în topurile care măsoară forţa militară a naţiunilor se explică atunci când ne uităm şi la destinaţia bugetelor. 
 
Practic, MApN ocupă un loc fruntaş doar atunci când vorbim despre cheltuielile cu personalul - plata salariilor, a diurnelor şi a operaţiunilor care implică deplasări şi alte cheltuieli speciale. Conform datelor adunate de European Defence Agency, în 2013 79% din bugetul MApN a mers către astfel de plăţi. Doar Slovenia, cu 79,3%, ne depăşeşte din acest punct de vedere.  
 

Cheltuielile cu personalul militar (% din bugetele totale alocate apărării)

Asta nu înseamnă însă că armata română numără exponenţial mai mulţi soldaţi sau personal civil decât armatele vecine. 

Câte salarii plătesc armatele europene

 
Astfel, fondurile alocate pentru înarmare/înzestrare au scăzut direct proporţional. În cazul României, doar 10,7% din bugetul total alocat în 2013 a mers către astfel de achiziţii de echipament şi tehnică militară, adică mai puţin de 200 de milioane de euro dintr-un buget total de 1,85 de miliarde de euro. La nivelul NATO, criteriul este ca 20% din bugetele totale ale Apărării să meargă către înarmare/înzestrare.
 

Bugetele pentru înarmare (% din bugetele totale)

 
Armata română funcţionează cu astfel de decalaje de ani buni. Indiferent de variaţiile înregistrate în ceea ce priveşte numărul de cadre militare şi personal civil, cea mai mare parte a bugetului a mers, an de an, către plata salariilor. Practic, dacă bugetele anuale alocate MApN în perioada 2006-2013 însumează 14,135 miliarde de euro, mai puţin de 1,7 miliarde au mers către înarmarea forţelor române. 
 

 

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările