Anual, o cincime din bugetul Ministerului Apărării Naţionale ar trebui să meargă către înarmare. În realitate, acest prag a fost atins o singură dată după 1990. Constant, cea mai mare parte a bugetului Apărării merge către plata salariilor şi operaţiuni de rutină. Pentru înzestrarea forţelor armate rămâne doar o fracţiune.
Din 1988 încoace, bugetele anuale ale Ministerului Apărării Naţionale al României au însumat aproximativ 45 de miliarde de dolari, conform datelor adunate de Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).
Raportat la Produsul Intern Brut, bugetul alocat Apărării nu a depăşit niciodată 1,85%. Ţinta pentru toţi cei 28 de membri NATO este 2% din PIB.
„Niciun aliat sau partener nu ne va putea garanta vreodată securitatea dacă noi singuri nu vom face asta pentru noi”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis în ianuarie, atunci când a transformat finanţarea armatei în primul pact politic pe care l-a propus după venirea la Cotroceni. Atunci, a anunţat că bugetul MApN va urca la 2% din PIB în 2017, cerând tuturor partidelor politice să-şi asume ca, indiferent de grupările aflate la guvernare, să menţină acest prag timp de cel puţin 10 ani.
Însă România nu este nici pe departe singurul membru NATO care nu respectă acest criteriu. De fapt, arată un raport SIPRI publicat în vară, doar cinci dintre cei 28 de Aliaţi respectă pragul de 2% din PIB pentru Apărare.
Bugetele pentru Apărare ale statelor europene (%PIB, 2014 - cele mai recente date disponibile)
Lucrurile devin însă mai sumbre pentru armata română atunci când procentele din Produsul Intern Brut se transformă în miliarde de dolari. Practic, bugetul alocat MApN este printre cele mai mici din Europa, depăşind doar ţări cu populaţii şi armate mult mai reduse, conform statisticilor SIPRI.
Bugetele alocate pentru Apărare în perioada 1988-2014 (milioane de dolari)
Subfinanţarea armatei române devine însă cu adevărat clară abia când raportăm cheltuielile statului cu Apărarea la numărul de locuitori. Atunci, România coboară pe penultimul loc în UE, depăşind doar Bulgaria, reiese din datele publicate de European Defence Agency pentru anul 2013 (cele mai recente disponibile).
Cheltuieli militare pe cap de locuitor
Cheltuielile cu personalul militar (% din bugetele totale alocate apărării)
Asta nu înseamnă însă că armata română numără exponenţial mai mulţi soldaţi sau personal civil decât armatele vecine.
Câte salarii plătesc armatele europene
Bugetele pentru înarmare (% din bugetele totale)
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:
