Fostul ministru Mihai Tănăsescu, pus sub acuzare în dosarul Rompetrol II. ICCJ menţine sechestrul de trei miliarde de lei la rafinăria Petromidia

Fostul ministru Mihai Tănăsescu este începând de astăzi urmărit penal în dosar „Rompetrol II”. Acesta este acuzat de complicitate la delapidare, constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu. Fostul ministru al Finanţelor s-a prezentat vineri la sediul DIICOT, unde procurorii l-au anunţat că este anchetat. Tănăsescu mai este urmărit penal şi în dosarul „Microsoft”.

UPDATE Curtea Supremă a decis, vineri, menţinerea sechestrului de trei miliarde de lei în dosarul Rompetrol II.  Procurorii DIICOT au pus, pe 9 mai, sechestre în valoare de trei miliarde de lei pe acţiunile rafinăriei Petromidia şi pe conturile unor persoane fizice. Dosarul este disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în anul 2006, în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane.

Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că firmele KazMunaiGaz International, OilField Business Solutions şi SC Rompetrol Rafinare sunt introduse ca părţi responsabile civilmente în acest nou dosar, reprezentanţii societăţilor fiind citaţi la sediul DIICOT pentru audieri, săptămâna viitoare.

UPDATE În jurul orei 11.15, Mihai Tănăsescu a ieşit din sediul DIICOT, după două ore de audieri. „Nu îmi este teamă de dosarul Rometrol 2”, a declarat fostul ministru de Finanţe din Guvernul Adrian Năstase. Tănăsecu a precizat că nu s-au luat alte măsuri împotriva sa.

Procurorii DIICOT au redeschis dosarul „Rompetrol II“, o cauză în care sunt investigate infracţiuni economice: 15 persoane sunt cercetate până acum în acest caz şi s-a instituit sechestru de 3 miliarde de lei.

Pe 24 mai, preşedintele Klaus Iohannis a semnat cererile formulate de DIICOT de începere a urmăririi penale pe numele a patru foşti miniştri implicaţi în dosarul Rompetrol II, respectiv Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea.

DIICOT susţine că, în perioada septembrie — octombrie 2003, ministrul Finanţelor, Mihai Tănăsescu, şi ministrul Economiei şi Comerţului, Dan Ioan Popescu, „şi-au exercitat cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Dan Costache Patriciu, George Philip Stephenson şi Alexandru Nicolcioiu, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA, la data de 30.09.2003, în cuantum de aproximativ 603.000.000 dolari, au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice".

Urmare a activităţii celor doi foşti miniştri, la data de 24 octombrie 2003, în şedinţa de Guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispoziţiilor HG 555/2001 şi ale Legii 24/2000, "nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative".

În acest sens, procurorii menţionează că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiţiei la data de 27 octombrie 2003, conţinutul acesteia fiind însă diferit de conţinutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normativ.

În dosar a fost audiat în calitate de martor şi fostul premier Adrian Năstase, care a dat explicaţii în legătură cu ordonanţa de urgenţă adoptată în anul 2003 prin care datoriile istorice ale Rompetrol Rafinare Constanţa, în valoare de 600 de milioane de dolari, au fost transformate în obligaţiuni subscrise de către stat.

Cum se evaporau creanţele din evidenţele contabile

Procurorii susţin că, în anul 1998, Dinu Patriciu şi Sorin Marin, împreună cu cetăţenii americani George Philip Stephenson şi Colin Richard Hart, au constituit un grup infracţional organizat transfrontalier, care a avut drept scop desfăşurarea unor ample activităţi în vederea inducerii în eroare a autorităţilor române cu ocazia încheierii şi derulării unor contracte de privatizare. La acest grup au aderat ulterior Florin Eric Chiş (cu dublă cetăţenie română şi israeliană), Alexandru Nicolcioiu, Adrian Volintiru, precum şi persoane de decizie din cadrul Fondului Proprietăţii de Stat sau din cadrul Guvernului, care, prin exercitarea cu rea-credinţă sau defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, au favorizat atingerea scopurilor acestui grup.

Gruparea urmărea să obţină dispariţia creanţelor statului din evidenţa contabilităţii publice (creanţa Libia şi Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităţilor de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite şi a produselor derivate purtătoare de acciză; neplata obligaţiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor; ascunderea obiectului sau a sursei impozabile; stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme; însuşirea, traficarea sau folosirea în interes personal a acestor sume de bani.

Această activitate a culminat cu iniţierea, promovarea şi adoptarea de către Guvernul Adrian Năstase a OUG 118/2003 prin care SC Rompetrol Rafinare a fost "iertat" de plata sumei de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, ce reprezentau obligaţii bugetare restante, sumă pe care însă membrii grupului au folosit-o în interesele proprii sau în interesele societăţilor din grupul Rompetrol, care au înregistrat profituri substanţiale şi care au fost apoi externalizate, datoria fiind transformată în obligaţiuni de stat, cu posibilitatea răscumpărării în şapte ani.

Mihai Tănăsescu nu este la primele acuzaţii

Fostul ministru al Finanţelor din perioada 2000-2004, Mihai Tănăsescu, ar fi pretins şi primit de la două persoane, prin intermediari, sume de bani provenind din încasările firmei Fujitsu Siemens Computers CA, ca urmare a derulării contractului de licenţiere Microsoft.

Tănăsescu este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, pentru că ar fi aprobat bugetul pentru derularea Programului „Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft; ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora.

Conform DNA, aceste sume ar fi fost încasate în perioada iunie 2003 – noiembrie 2004.

"Astfel, în luna iulie 2004, în contul personal al unei persoane din familia ministrului, a fost transferată suma de 82.000 euro, din contul unei firme din Liechtenstein, sub justificarea «inv directe ale nerezidenţilor in Romania – alte capitaluri – sectorul nebancar». Din cercetările efectuate rezultă că firma din Liechtenstein este controlată de unul din intermediari şi a primit bani de la o companie alimentată exclusiv cu fonduri obţinute de Fujitsu Siemens Computer", notează procurorii DNA, care au cerut vineri aviz pentru cercetarea a nouă foşti miniştri în dosarul licenţelor Microsoft pentru şcoli.