Faptele care dovedesc că Pacepa ar fi fost agent KGB

Faptele
care dovedesc că Pacepa ar fi fost agent KGB

Sovietologul Larry Watts consideră că Pacepa a ajutat la deteriorarea imaginii României în SUA. FOTO: Eduard Enea

Istoricul Larry Watts susţine în noua sa carte, ce va fi lansată în aprilie, că acţiunile lui Ion Mihai Pacepa în America au avut rezultatele unei veritabile dezinformări sovietice.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Adevărul“ continuă astăzi prezentarea noului volum al cărţii lui Larry Watts, „Războiul clandestin al Blocului sovietic contra României“, în care autorul pune cap la cap atât activitatea generalului Ion Mihai Pacepa în Statele Unite, cât şi declaraţiile făcute de acesta după plecarea din România, concluzionând că toate reflectă comportamentul unui ofiţer KGB. Volumul, publicat de Editura Rao, va fi lansat pe 15 aprilie.

„Am lucrat 27 de ani pentru KGB“ este una dintre declaraţiile fostului şef al spionajului românesc pe care Watts o leagă direct de contactul acestuia cu serviciul de spionaj al Uniunii Sovietice. Însă, un fapt mai important decât apartenenţa lui Pacepa la structurile KGB, spune Watts, este faptul că prezentarea făcută de acesta politicii internaţionale şi de securitate a României se potriveşte perfect intoxicării lansate de Moscova, ce avea ca scop deteriorarea relaţiilor româno-americane şi compromiterea relaţiei României cu toţi partenerii săi occidentali.

Sovietologul Larry Watts mai subliniază că acţiunile întreprinse de generalul Pacepa în Statele Unite au avut ca scop compromiterea imaginii României. Astfel, Pacepa arată în cartea „Orizonturi roşii“, că Nicolae Ceauşescu manifesta o ură profundă faţă de Statele Unite şi că îl dispreţuia pe preşedintele american Jimmy Carter. Totodată, Pacepa l-a acuzat pe Ceauşescu, în cartea sa, că fura tehnologie laser, de satelit şi de computer din Statele Unite ale Americii pentru a le preda Moscovei, tehnologie disponibilă celor de la Bucureşti din 1976 odată cu încheierea pactului pentru cooperare militară româno-americană. Rezultatul acestor acţiuni, concluzionează Watts, nu arată în mod necesar că Ion Mihai Pacepa a fost agent KGB, ci demonstrează că întreprinderea sa în America a avut rezultatele unei veritabile dezinformări sovietice.

„Odată cu venirea la putere în State a lui Ronald Reagan şi a conservatorilor republicani, problema comunismului din statele din Uniunea Sovietică a căpătat mai multă importanţă, având în vedere că aceştia, spre deosebire de colegii lor democraţi, erau mult mai înclinaţi să creadă în «conspiraţia sovietică» potrivit căreia Kremlinul controla întreaga lume comunistă“, explică Watts, arătând că această teamă a conservatorilor americani a fost un pământ rodnic pentru informaţiile livrate de Pacepa despre România.

SUA nu ne-au scutit de taxe

Larry Watts consideră că Statele Unite nu au acordat României „Clauza naţiunii celei mai favorizate“ în relaţiile comerciale decât la câţiva ani după căderea comunismului şi din cauza lui Pacepa. Watts susţine, în cartea sa, că generalul ar fi convins „cel puţin un ofiţer FBI“ că eforturile României de a obţine înlesnirile comerciale şi cele de a îmbunătăţi relaţiile româno-americane ar fi fost „parte a unei acţiuni acoperite ostile“. Sovietologul arată că Pacepa nu a susţinut acordarea privilegiului României nici după 1989.

„În vreme ce toţi ceilalţi aliaţi ai Moscovei din cadrul Tratatului au reprimit clauza aproape imediat dupa căderea regimurilor comuniste, României, care avea nevoie de clauză şi de asistenţă economică în mai mare măsură decât celelalte state, i s-a interzis în primii ani ai tranziţiei accesul pe pieţele americane şi la credite“, scrie Larry Watts, într-un fragment al cărţii sale făcut public pe site-ul ziaristionline.ro. „Luând în calcul direcţia în care a acţionat Pacepa, cred că este plauzibil să credem că a continuat să lucreze pentru KGB împotriva României şi, mai ales, împotriva lui Nicolae Ceauşescu“, explică Larry Watts.

Pacepa, folositor Statelor Unite

Fostul şef al Serviciului Român de Informaţii Externe (SIE) Cătălin Harnagea, unul intre susţinătorii reabilitării lui Ion Mihai Pacepa după 1989, a explicat, pentru „Adevărul“, că acuzaţiile aduse generalului sunt nefondate. „Nu am avut şi nu am vreun motiv să cred că generalul Pacepa a fost agent sau ofiţer KGB pe timpul cât a lucrat în cadrul Direcţiei Securităţii Statului“, spune Harnagea.

Fostul şef SIE a subliniat că girul de încredere pe care i-l acordă generalului Pacepa este acelaşi acordat şi de „establishmentul politico-militar de la Washington din 1978 până astăzi“. Totodată, Harnagea a precizat că în sprijinul acestei variante vine şi declaraţia oficială a Guvernului american, care a evaluat activitatea generalului Pacepa drept „o importantă şi unică contribuţie adusă Statelor Unite“. Cătălin Harnagea a mai spus că singurul care poate spune de ce a ales să ceară azil politic în Statele Unite este generalul Pacepa, însă consideră că acesta nu a mers acolo la ordinele vreunei Puteri, având în vedere că la momentul respectiv „toate părţile (Bucureşti, Washington şi Moscova) s-au arătat surprinse de gestul lui“.

Primul volum, lansat în prezenţa şefului SRI

Şeful Serviciului Român de Informaţii (SRI), George Maior, a participat la lansarea primului volum, „Fereşte-mă, Doamne, de prieteni!“, al cărţii lui Watts. Cu această ocazie, şeful SRI a făcut un comentariu al cărţii sovietologului, în care a adus în discuţie presiunea constantă sub care se află serviciile de informaţii, arătând că România a fost forţată să reziste unor puternice ofensive informatice.

„Istoria nu poate fi segmentată aşa de uşor. Cei care o fac o fac cu riscul voalării filmului general. Istoria are fire care sunt continue, chiar dacă un regim sau altul s-a prăbuşit din diverse cauze. În cartea lui Larry Watts este prezentă lupta nevăzută a serviciilor de informaţii cu diferite forţe puse în joc de un punct strategic sau altul, luptă pe care eu o ştiu în calitatea de şef al Serviciului Român de Informaţii. Este o carte importantă pentru că aduce în discuţie ceva ce ne-a blocat evoluţia organică într-un anumit interval istoric, respectiv lupta pentru prezervarea independenţei unei Românii aflate la interfaţa unor forţe extrem de puternice. Ţara noastră a fost nevoită să reziste unei ofensive informative menită să devieze cursul istoric asumat la nivelul României de atunci“, a spus George Maior.

Unii se simt cu „musca pe căciulă“

Generalul Aurel Rogojan, fostul şef de cabinet al generalului Iulian Vlad (în perioada în care acesta conducea Departamentul Securităţii Statului), a comentat, într-un interviu acordat site-ului ziaristionline.ro, că miza lucrării lui Larry Watts este aceea de a restabili adevărul istoric. În opinia lui Rogojan, cei care contestă lucrarea lui Watts sunt „pioni din vasta agentură a serviciilor speciale sovietice rătăciţi printre realităţile zilelor noastre“.

„Cei care contestă ansamblul acestei lucrări de foarte mare importanţă nu pot fi consideraţi nici istorici, nici cu preocupări ştiinţifice, în genere, ci, pur şi simplu, pioni din vasta agentură a serviciilor speciale sovietice rătăciţi printre realităţile zilelor noastre. Ei încearcă să apere istoria şi memoria KGB-ului. Lucrarea conţine şi unele erori, inerente întinderii sale, dar acestea pălesc în faţa mizelor atinse. Mize care servesc restabilirii adevărului istoric şi României (...) Unii sunt deranjaţi că documentele pe care se bazează Larry Watts îi demască, iar ceilalţi se simt cu «musca pe căciulă»...“, a spus Rogojan.

Ion Mihai Pacepa, achitat în 1999

Generalul Ion Mihai Pacepa a fost condamnat la moarte de Tribunalul Suprem al Republicii Socialiste România (RSR) pe 17 august 1978 pentru infracţiunile de trădare, dezertare şi refuz de înapoiere în ţară. Tribunalul i-a retras, de asemenea, rangul de general şi a dispus confiscarea totală a averii. Pe 7 iunie 1999, Curtea Supremă de Justiţie a casat sentinţa de condamnare la moarte, fiind anulate şi pedepsele complementare.

citeste totul despre: