De ce s-au răfuit clanurile mafiote la Palatul Parlamentului. Ce spune un fost şef al Poliţiei Capitalei despre conflict

Înarmaţi cu bâte, săbii şi pistoale membrii celor două grupări de interlopi care s-au bătut,luni dimineaţa, până la moarte în Piaţa Constituţiei şi-au adjudecat controlul prostituatelor de „export”.

Ancheta în cazul răfuielii de luni dimineaţa din Piaţa Constituţiei continuă. Poliţiştii au audiat şi marţi mai mulţi participanţi şi martori la scandalul soldat cu un mort şi un rănit. Potrivit experţilor în ordine publică, răfuiala dintre cele două grupări este cel puţin atipică, fiind pentru prima oară când membrii unor clanuri rivale aleg să-şi regleze conturile în centrul oraşului. „Grupările de felul acesta nu vin niciodată să se bată în centrul unui oraş. Niciodată!”, explică într-un interviu pentru „Adevărul” fostul şef al Poliţiei Capitalei, chestorul Lucian Guran. 

Însă, liderul Sindicatului Agenţilor de Poliţie, Iulian Surugiu, are o explicaţie pentru bătaia cu bâte şi săbii care s-a soldat cu un mort şi mai mulţi răniţi. „Cele două clanuri rivale au convenit să se întâlnească în faţa Palatului Parlamentului pentru că e lumină şi pot să stea de vorbă fără a se lua la bătaie. Negocierile au eşuat iar oamenii au pus mâna pe bâte, s-a luat la bătaie şi totul s-a lăsat cu un omor. Motivul, din ceea ce ştiu eu, e că ei au făcut trafic de persoane şi au trimis în Germania de data asta şi nu s-au înţeles la bani. S-a ajuns unde s-a ajuns”, a arătat Surugiu. Deşi pare că membrii celor două grupări nu aveau în intenţie să se bată au venit la faţa locului cu maşini cu numere false, susţin apropiaţi ai echipei de anchetă.

Necropsia realizată ulterior la INML a arătat că „decesul victimei a fost cauzat de o hemoragie  meningo-cerebrală consecutivă unui traumatism al extremităţii cefalice, leziune ce s-a putut produce prin lovire cu un corp dur. Celelalte leziuni constatate, la nivelul spatelui şi membrelor, s-au putut produce prin lovire cu un corp dur”.

Iar astfel de conflicte ar putea apărea tot mai des, atrag atenţia experţii. Motivul: numărul insuficient de poliţişti care acţionează la nivelul Capitalei. În timp ce Iulian Surugiu susţine că „până nu vom avea o poliţie pro-activă cu poliţişti în stradă nu avem cum să facem aşa încât astfel de lucruri să nu se întâmple”, chestorul Lucian Guran atrage atenţia că numărul poliţiştilor din Capitală este subdimensionat având în vedere că în Bucureşti sunt cel puţin 3 milioane de locuitori şi rezienţi la care se adaugă persoanele care vin zilnic în oraş şi cele care locuiesc fără forme legale. „Nimeni nu ştie la această oră câţi suntem în Bucureşti, cum am putea şti de câţi poliţişti de Ordine publică avem nevoie?”, subliniază chestorul Lucian Guran. 

INTERVIU Chestorul Lucian Guran: Bucureştiul are 5300 de străzi şi 2000 de poliţişti la Ordine Publică

Adevărul: Explicaţi-ne ce înseamnă Capitala din punct de vedere al numărului de locuitori, al teritoriului şi al stării infracţionale?

Chestor Lucian Guran: Este greu de spus ce înseamnă Bucureştiul ca număr de locuitori pentru că autorităţile locale nu au încercat să afle asta în ultimii ani. În 2016, Institutul Naţional de Statistică spunea că suntem circa 1.800.080 de oameni în Capitală, ceea ce este absurd. Şi în 1989 eram tot atâţia deşi oraşul era mult mai mic. În ultimii 30 de ani, Capitala s-a extins fantastic şi pe înălţime şi ca suprafaţă. Numai prin asta iţi dai seama că numărul locuitorilor este mult mai mare. 

Cel mai probabil suntem aproximativ 3 milioane de oameni şi aici mă refer doar la cei care locuiesc în Bucureşti. Dar pe lângă aceştia sunt cei are vin zilnic în oraş şi cei care locuiesc fără forme legale aici. În concluzie, Poliţia Capitalei a fost construită pe un anumit număr de oameni, dar acesta în realitate este mult mai mare. Un alt argument care întăreşte teoria că sunt poliţişti insuficienţi este acela că Bucurestiul dă 20% din starea infracţională a întregii ţări. Aşadar, şi numărul de poliţişti ar trebui să fie 20% din numărul de poliţişti existent la nivelul ţării. Ceea ce nu se întâmplă. La ora actuală Poliţia Capitalei are aproximativ 7.000 de politişti. La Ordine publică sunt circa 2000 de oameni, număr care pare mare, dar dacă ţinem cont de faptul că la Ordine Publică se lucrează în ture o sa vedem că de fapt nu sunt aşa mulţi. Aşadar dacă împărţim cei 2.000 de poliţişti în trei schimburi şi îi mai socotim şi pe cei care sunt în libere sau concedii, vom ajunge la o cifră de aproximativ 400-500 de poliţişti. Dacă pe aceştia îi împărţim la numărul de secţii care există pe raza Capitalei, ajungem la concluzia că o secţie de poliţie poate să scoată în teren 4 - 5 patrule ceea ce înseamnă circa 10 poliţişti. 

- Poliţiştii de la Ordine Publică au doar misiune de patrulare?

- Nu, ei sunt şi cei care intervin la evenimente. În funcţie de numărul de evenimente de pe raza Secţiei uneori nici nu mai au timp să patruleze. Pur şi simplu se deplasează la un eveniment la altul. Propun unii să scoatem poliţişti pe fiecare stradă din oraş. Bucureştiul are 5300 de străzi. Deci ne-ar trebui cel puţin 15.000 de poliţişti de ordine publică ca să ai poliţistul şi strada. 

- Care este soluţia pentru un oraş mai sigur?

- Şeful de Secţie trebuie să facă mai multe analize: pe starea infracţională şi pe numărul de intervenţii la evenimente şi în funcţie de astea să dispună efectivele în teren în punctele fierbinţi pentru a interveni în timp util în zonele în care se comit infracţiuni. Zona Palatului Parlamentului nu este o zonă nesigură, asta e clar. Drept urmare acest eveniment nu putea fi prevenit decât într-un singur mod: să fi existat informaţii că urmează să se întâmple ceva în acel loc. Doar aşa se puteau lua măsuri. 

- Ce aţi putea spune despre răfuiala de luni noaptea?

- E atipică. De-a lungul timpului au fost multe răfuieli şi scandaluri în Capitală. Dar niciodată în centru. Toate au fost la periferie: Pantelimon, Big Berceni, Apărătorii Patriei şi altele. Grupările de felul acesta nu vin niciodată să se bată în centrul unui oraş. Niciodată!

- Ce poate constata controlul dispus de conducerea Ministerului de Interne?

- Ideal ar fi ca acest control să identifice realele probleme pentru a fi de folos. Trebuie dispuse măsuri asupra cauzelor şi condiţiilor care favorizează acest gen de fapte. Sper că nu se urmăreşte schimbarea unor oameni acum pentru că nu va ajuta la nimic. Va fi aceeaşi Mărie cu altă pălărie. 

România, printre codaşii Europei la numărul de poliţişti

De altfel şi datele Eurostat situau România în anul 2016 pe ultimele locuri în ceea ce priveşte numărul de poliţişti la sute de mii de locuitori. Astfel, dacă clasamentul era condus de Cipru (cu 573 de ofiţeri de poliţie la 100.000 de locuitori), Malta (505), Grecia (492) şi Croaţia (490), România cu 242, se situa în coada clasamentului, peste state precum Ungaria (90), Finlanda (137) sau Danemarca (186). Acelaşi raport mai arată însă că numărul ofiţerilor de poliţie nu este un indicator necesar şi al ratei criminalităţii într-o ţară. Drept divadă, Rusia, cu 546 de poliţişti la suta de mii de locuitori, se situează în primele 30 de ţări din lume în ceea ce priveşte rata criminalităţii. România, cu un indice de 1,49, este pe locul 148 în lume, sub ţări ca Franţa sau Canada.