Curtea Supremă se apără din nou în faţa CCR: Compunerea completelor de judecată a fost făcută cu respectarea legii DOCUMENT

Judecătorii Curţii Supreme au transmis Curţii Constituţionale că instituţia a acţionat întotdeauna în limitele legilor organice în compunerea completelor de judecată. Poziţia instanţei supreme vine ca răspuns la sesizarea făcută de şeful Senatului, Teodor Meleşcanu, cu privire la modul de compunere a completelor de trei judecători ce pronunţă apelurile la Curtea Supremă.

În răspunsul trimis Curţii Constituţionale Curtea Supremă arată că, pe fondul adoptării Regulamentului de organizare şi funcţionare administrativă nu a exercitat atribuţia de legiferare in materia legii organice, „in condiţiile in care nici nu a reglementat contra legii şi nici nu a „alterat" dispoziţiile Iegii, prin Inlăturarea sau adăugarea unor aspecte rezervate legiuitorului, ci a acţionat strict in limitele delegării legislative acordate chiar de puterea legiuitoare, care conferă Colegiului de conducere dreptul de a adopta Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a inaltei Curţi de Casaţie şi Justitie”.

Judecătorii instanţei surpeme susţin că modul de compunere şi formare a completelor a fost reglementat de Parlament prin Legea 304/2004, act normativ ce a fost respectat de ÎCCJ.

„Astfel, invităm Curtea Constituţională să constate că inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Colegiul de conducere, nu se află în prezenta unui conflict juridic de natură constituţională, în condiţiile în care a respectat, în integralitate, dispozitille Legii nr.304/2004, dispozitii adoptate de Parlament în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. 1), art. 75 şi art. 126 alin. (4) din Constitutle, flind fără putere de tăgadă că:

Prin dispozitlile art. 29 alin. (1) lit. a) şi f) din Legea nr. 304/2004, Parlamentul a abilitat, în mod explicit, Colegiul de conducere al instantei supreme să aprobe Regulamentul privind organizarea şi functionarea administrativă a inaltei Curti de Casatie şi Justitie şi să exercite atributiile prevăzute în acest act normativ cu caracter administrativ.

În cuprinsul Legii nr. 304/2004, Parlamentul a reglementat exclusiv numărul de judecători care formează completurile de judecată ale Sectiei penale şi, în general, ale sectiilor inaltei Curti de Casatie şi Justitie, iar organizarea executărli Legii nr. 304/2004 a impus şi impune stabilirea, prin acte subsecvente, a modalităţilor concrete de formare nominală a completurilor de judecată din cadrul sectillor instantel supreme.

Trasând linia directoare în vederea organizării executării Legii nr. 304/2004, legluitorul a conferit colegiilor de conducere ale instantelor iudecătoreşti, prin art. 52 alin. (1) teza I din Legea nr. 304/2004, atribuţia de a stabili compunerea completurilor de judecată, cu respectarea cerinţei asigurării continuitătli acestora, şi implicit a garantării dreptului la un proces echitabil.

Procedura tragerii la sorti sau a desemnării aleatorii a judecătorilor care formează completurile de judecată este instituită explicit şi limitativ de legiuitor cazul Completurilor de 5 judecători ale inaltei Curti de Casatie şi Justitie (art. 32 din Legea nr. 304/2004), in ipoteza în care numărul de judecători necesar formării completului de judecată din cadrul unei sectii a instantei supreme nu se poate asigura şi se impune constituirea completului de judecată cu judecători din cadrul celorlalte sectii [art. 31 alin. (3) din Legea nr. 304/2004], în cazul Completurilor pentru solutionarea recursului în interesul legii”, se arată în răspunsul Curţii Supreme.

Cine a sesizat CCR de această dată

Preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, a sesizat în urmă cu două săptămâni Curtea Constituţională cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ICCJ în privinţa constituirii completelor de judecată.

"Încă din anul 2018, Curtea Constituţională s-a pronunţat în privinţa legalităţii constituirii unor complete la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, mai exact, completele de 5 judecători abilitate prin lege să judece înalţii demnitari ai statului. Cu aceasta ocazie, Curtea a arătat cu valoare de principiu şi în acord cu art.73 alin.3 lit.l) şi art.126 alin.4 din Constituţia României că regulile privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, în general, şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în special, sunt de domeniul legii organice. Altfel spus, doar Parlamentul României, prin lege organică, poate stabili organizarea şi funcţionarea instanţelor de judecată, inclusiv modul de constituire a completelor de judecată. Aceasta, deoarece, într-un stat de drept european şi democratic, Justiţia se înfăptuieşte numai prin lege şi în numele legii", explică Meleşcanu, pe site-ul Senatului.

În opinia sa, "dacă în privinţa completelor de 5 judecători, Curtea Constituţională a stabilit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă pe care l-a adoptat a adăugat în mod nepermis la lege, în privinţa completelor de 3 judecători, toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai înaltă instanţă de judecată a ţării, cea care ar fi trebuit să fie un exemplu de respectare a legii".

Punct de Vedere ICCJ 20.11.2019 by Anonymous yXnufvBc on Scribd