Cum a infectat Europa cartierul Strachina din Bărăgan

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
carantina

Întoarcerea din Vest a mai multor sute de localnici din Ţăndărei a dus la instituirea carantinei generalizate în oraş, cu patrule militare pe străzi. Un reportaj de Cristian Ştefănescu.

În imaginile difuzate în buclă de televiziuni, în acest weekend, puse la dispoziţie de cameramanii oficiali ai Poliţiei Române, o coloană cu zeci de maşini ale Ministerului român de Interne se întinde pe mai bine de un kilometru din drumul ce vine dinspre Slobozia şi intră în Ţăndărei. Coloana, semnalizând vizual şi sonor prezenţa, ca şi cum nu ar fi evident că sunt acolo şi au o misiune, se îndreaptă către cartierul numit Strachina, renumit în vestul Europei drept fief al unui fenomen căruia politicienii de acolo i-au spus „migraţia sărăciei”. În Germania, cei plecaţi din Ţăndărei au fost luaţi în vizor când au suprapopulat blocuri nelocuite după ce angajaţii rămaşi fără locuri de muncă ai unor industrii falimentare din bazinul Ruhr au părăsit vechile cartiere muncitoreşti. În Marea Britanie au fost protagoniştii unor arestări spectaculoase care au dus la destrămarea unor reţele de trafic de copii aduşi în Regatul Unit să cerşească şi să fure. În urmă cu zece ani, pe 8 aprilie 2010, peste 300 de mascaţi români şi britanici descindeau cu elicopterele în cartierul Strachina. Ancheta extinsă în ţara de origine a acestor bande s-a încheiat cu un răsunător şi ruşinos eşec al justiţiei din România.Aşadar, nevoia suplimentării măsurilor pentru respectarea stării de urgenţă instituite din cauza epidemiei de coronavirus pare să fi fost un bun prilej de flexare a muşchilor unui stat care, în alte părţi ale ţării, dă la rafală probe de disoluţie. 

Virusul dat în fapt de un viral 

Publicaţia online Recorder îl citează pe unul dintre viceprimarii din Ţăndărei, Lucian Achimaş, care spune că în ultima perioadă, nedefinită, s-au întors din străinătate până la 5000 de persoane, ceea ce înseamnă nu departe de jumătatea populaţiei oraşului de circa 13.000 de locuitori. Surse apropiate Prefecturii Ialomiţa dădeau o cifră mai redusă – aproximativ 800. Aceeaşi instituţie a anunţat, la cea mai recentă raportare, 56 de cazuri de infectare cu coronavirus în judeţ şi patru decese în Ţăndărei care au legătură cu epidemia de coronavirus. 

image

Carantină la Ţăndărei

La Ţăndărei s-a instituit carantină după ce o filmare de la o înmormântare din cartierul Colonişti al oraşului Feteşti a indignat internetul românesc. Sunt neamuri familiile din Coloniştii de Feteşti cu cele din Strachina de Ţăndărei, ne explică un tânăr activist civic apropiat celor două comunităţi ialomiţene. Autorităţile monitorizează constant cele două comunităţi. Deşi, epidemiologic, situaţia scăpase deja de o săptămână de sub control, autorităţile au răspuns, însă, doar după emoţia publică generată de viralizarea unor imagini nedatate şi nelocalizate. Primul deces fusese confirmat pe 26 martie. „Pur şi simplu”, a povestit pentru Deutsche Welle tânărul activist, reprezentantul acelui ONG care se ocupă de romii penticostali, „au venit foarte mulţi din Italia, Spania, Germania şi Anglia. Mulţi asimptomatici, veniţi din zone roşii, au socializat, mai ales că, împrăştiaţi prin toată Europa, nu s-au mai văzut de mult timp. De aici a pornit totul. Adevărul este undeva la mijloc – nici oamenii nu au respectat condiţiile de izolare sau carantinare, după caz, dar nici autorităţile nu i-au monitorizat cum trebuie, iar lucrurile au degenerat în situaţia pe care o ştim: şapte decedaţi, printre ei cel puţin un bărbat care nu a fost plecat, ceea ce înseamnă că s-a produs contaminare comunitară.” 

Sub presiunea imaginilor difuzate de televiziunile de ştiri şi a vocilor de pe Facebook, primarul Nicoleta Toma a cerut, vineri, intervenţia armatei în Ţăndărei. 

Cine deţine controlul şi cine împarte voturile 

S-a intrat aproape ca în urmă cu zece ani. Nu cu elicoptere, dar la fel de ameninţător. Raportul transmis de reprezentanţii Ministerului român de Interne după operaţiunea de la Ţăndărei include o referire la confiscarea unor arme letale pentru care posesorii nu aveau documente. Martorii oculari spun că este vorba despre aceleaşi puşti de asalt AK-47 pe care poliţiştii şi jandarmii le-au confiscat în urmă cu zece ani şi care au fost returnate la finalul acelui proces încheiat cu achitarea definitivă a tuturor inculpaţilor pe motiv că faptele pur şi simplu s-au prescris.

image

Militarii şi poliţiştii controlează intrările în localitate

În urmă cu un an, într-o discuţie cu un reporter al cotidianului britanic The Telegraph, Petre Traian Drăguşin, tovarăşul de nădejde al liderului comunităţii, Radu Constantin, zis şi Titi Aghiotantul, spunea că pentru fiecare armă confiscată ar exista documente justificative şi permis de deţinere. Şi promitea că fiecare fost inculpat se va întoarce împotriva statului român pentru cei nouă ani de procese. 

Despre cei doi lideri din Strachina, organizaţiile non-guvernamentale contactate de Deutsche Welle se plâng că ar fi cauza situaţiei în care se află comunitatea. Un proiect educaţional finanţat european nu a putut fi pus în practică pentru că echipa care urma să îl implementeze ar fi fost alungată sub ameninţarea că „le rup picioarele”. Practic, spun sursele nonguvernamentale citate, „liderii comunităţii vor să deţină monopol asupra comunităţii. Când apare un outsider, vor să lase să se ştie cine deţine controlul”. Acest control a fost valorificat, de altfel, electoral şi de actuala administraţie locală, fapt recunoscut şi de Petre Traian Drăguşin în discuţia de anul trecut cu reporterul The Telegraph, discuţie la care a participat şi Deutsche Welle. 

A doua zi după intervenţia de vineri seară au circulat informaţii despre abuzuri ale forţelor de ordine. „Poate să fi fost vreun caz izolat”, ne-a spus interlocutorul oengist. O părere similară a fost exprimată şi de mediatorul sanitar al comunităţii compacte din Strachina. 

Între timp, spun chiar militarii şi poliţiştii dislocaţi acolo şi care controlează atât intrările în localitate, cât şi principalele artere ale oraşului, inclusiv Aleea Fabricii, cum este oficial denumit cartierul Strachina, la Ţăndărei s-a instaurat liniştea. Inclusiv în Strachina.

Cristian Ştefănescu - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite