Cu ce rămâne SRI după criza ascultării telefoanelor. Interceptări şi filaje doar pe siguranţa naţională şi terorism

SRI poate desfăşura anumite activităţi de cercetare penală

Ordonanţa Guvernului care permite SRI să facă acte de cercetare penală inflamează spiritele. În timp ce ministrul Justiţiei, dar şi premierul susţin necesitatea actului normativ, după ce Curtea Constituţională a scos în afara legii interceptările SRI, criticii afirmă că Guvernul nu a făcut decât să reînfiinţeze o direcţie a fostei Securităţi.

Scandalul scoaterii în afara legii a interceptorilor făcute de SRI în dosarele penale este departe de a se fi încheiat. Pentru nu lăsa în aer anchetele procurorilor, la sfârşitul săptămânii trecute,
Guvernul a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă care stabileşte că interceptările în materie penală şi de securitate naţională vor putea fi realizate prin Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor din cadrul SRI. Prin aceeaşi Ordonanţă, s-a stabilit că SRI poate face acte de cercetare penală, mai precis interceptări şi filaje, doar în cauze care privesc siguranţa naţională şi terorismul. Această prevedere a încins însă iar spiritele.

În timp de ministrul Justiţiei Raluca Prună, dar şi premierul Dacian Cioloş spun că nu există niciun risc ca SRI să-şi depăşească atribuţiile, mai multe voci afirmă că, prin această Ordonanţă, Guvernul nu a făcut decât să reînfiinţeze direcţia de cercetare penală a fostei Securităţi.
În timp ce actul normativ este supus criticilor, unii inculpaţi s-au hotărât să încerce să profite de hotărârea Curţii Constituţionale şi să ceară excluderea unor interceptări din dosarele lor, aflate la instanţă. Printre aceştia se numără personaje de notorietate, precum fraţii interlopi Sile şi Nuţu Cămătaru, omul de afaceri Puiu Popoviciu – judecat în dosarul Băneasa, fostul lider PSD Viorel Hrebenciuc, fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu, sau judecătoarele Viorica Dinu şi Antonela Costache, toţi trimişi în judecată pentru corupţie.

Prună: Nu putem combate terorismul în mod amatoristic

Ministrul Justiţiei Raluca Prună a respins toate acuzaţiile, afirmând că actul normativ era necesar pentru ca activitatea procurorilor să nu fie blocată. În plus, arată ministrul, terorismul nu poate fi combătut în mod amatoristic.

„Toate aceste critici că am reînfiinţat direcţia securităţii sunt complet nefondate. SRI, în materia siguranţă naţională şi de terorism, nu face decât să-şi păstreze atribuţiile pe care le avea şi înainte de decizia CCR. Având în vedere că decizia Curţii restrânge foarte mult definiţia de organ de cercetare penală la procurori şi poliţişti, nu exista altă soluţie. Invit pe toată lumea care critică ordonanţa să se uite la ultimele atentate şi să se întrebe dacă noi putem combate terorismul într-un mod amatoristic. Eu cred că nu. Agenda europeană şi românească face să fie obligaţia mea ca ministru să fac o asemenea propunere. Atribuţia de cercetare penală a SRI constă exclusiv în punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică“, a spus, luni, ministrul Justiţiei.

Cioloş: SRI, organ de urmărire penală în cazuri de siguranţă naţională

La rândul său, premierul Dacian Cioloş a făcut mai multe precizări în legătură cu Oordonanţa privind interceptările, subliniind că SRI nu poate fi organ de urmărire penală decât pentru cazuri privind siguranţa naţională şi terorism şi doar exclusiv sub control judecătoresc, în prezenţa unui procuror.

„SRI nu poate fi organ de urmărire penală decât pentru cazuri privind siguranţa naţională şi privind terorismul (conform legii de funcţionare a SRI) şi doar, exclusiv sub control judecătoresc, în prezenţa unui procuror. Restul e interpretare nefondată“, a scris Cioloş pe Facebook.

Premierul a mai explicat că până acum SRI era implicat în toate dosarele în care erau făcute interceptări. „Până acum SRI era implicat în urmăriri penale în toate cazurile în care făcea ascultări la solicitarea procurorilor. Acum, prin OUG se delimitează clar în care situaţii mai poate face asta“, a mai scris Cioloş, răspunzând comentariilor pe pagina sa de Facebook.

Monica Macovei susţine demersul Guvernului

Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, susţine demersul Guvernului. Macovei a explicat pentru „Adevărul“ de ce era necesară Ordonanţa şi ce atribuţii va avea SRI conform actului normativ.

„Avem infracţiuni împotriva siguranţei naţionale. Toată lumea este de acord cu asta şi este de competenţa SRI, SIE, depinde de infracţiune. O primă parte de investigaţie aparţine SRI sau SIE. Interceptări, filaj, interceptări ambientale, sunt făcute de SRI. Dască SRI ajunge la concluzia că este vorba de tentativă de terorism, trimite actele la procurorul care se ocupă de acest lucru. Problema s-a pus ce se întâmplă după ce SRI trimite materialele la procuror? S-ar putea să se continue filajul. SRI nu este organ de cercetare penală pentru că nu are dreptul să aresteze. Nu reţine, nu audiază, nu decide trimiteri în judecată, ca act de urmărire penală. Pentru aceste infracţiuni, procurorul este titularul urmăririi penale. Procurorul se duce la judecător şi cere mandat“, a declarat, la „Adevărul Live“, Monica Macovei.

Interceptările SRI, scoase în afara legii

Curtea Constituţională a României a motivat, săptămâna trecută, decizia legată de interzicerea SRI să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică, susţinând că instituţia nu are atribuţii de cercetare penală.

„Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii“, a explicat CCR în motivarea deciziei.

Licu: Nu interceptările sunt cea mai mare problemă

Decizia CCR dă bătăi de cap procurorilor. Şeful interimar al Parchetului General, Bogdan Licu, a declarat, luni, că problema cea mai mare nu va fi în cazul interceptărilor, ci în cazul filajelor, în montarea de tehnică ambientală, în transcrierea interceptărilor şi în captarea traficului de date.
Activitatea de urmărire penală din dosarele instrumentate până în prezent cu sprijinul tehnic şi operativ al SRI va fi continuată cu Direcţia de Operaţiuni Speciale, din cadrul Ministerului de Interne. Licu crede însă că această structură ar putea să nu facă faţă numărului de dosare.

Bogdan Licu a mai spus că, în prezent, există mai puţin de 400 de dosare în care interceptările erau făcute de SRI. El a precizat că Direcţia de Operaţiuni Speciale a colaborat cu Parchetul General în aproximativ 60% dintre dosare.