Autorităţile, de două ori în ofsaid în aceeaşi săptămână: haos în viscol, după accidentul aviatic din Apuseni

Autorităţile, de două ori în ofsaid în aceeaşi săptămână: haos în viscol, după accidentul aviatic din Apuseni

Autostrada Soarelui a fost închisă, sâmbătă, cu întârziere FOTO: Reuters

După accidentul aviatic de lunea trecută, când instituţiile au reacţionat haotic, viscolul a arătat din nou limitele autorităţilor în gestionarea situaţiilor de criză.

Ştiri pe aceeaşi temă

Zeci de maşini blocate pe drumuri şi autostrăzi de importanţă vitală pentru ţară, zeci de trenuri anulate şi sute de minute de întârzieri pe calea ferată, după numai două zile de viscol.

Ca în fiecare iarnă, autorităţile sunt din nou depăşite de o situaţie perfect previzibilă, dată de ninsorile abundente specifice sezonului rece.

Şi toate acestea se întâmplă la mai puţin de o săptămână după prăbuşirea avionului din Munţii Apuseni, tragedie care a scos la iveală incapacitatea de reacţie a instituţiilor la situaţiile de criză.

Codurile, luate prea târziu în serios

Viscolul din aceste zile nu a venit neanunţat, ci a fost precedat de coduri galbene şi portocalii, însă aceste avertismente au fost luate în seamă mult prea târziu.

Când s-a luat decizia închiderii unor drumuri, în vederea deszăpezirilor sau chiar pentru perioade nedeterminate, maşinile erau deja blocate. Şi asta s-a întâmplat în zone în care se ştia de mai mulţi ani că riscul de înzăpezire este maxim, cum ar fi judeţele Vrancea, Buzău sau Călăraşi.

La fel şi pe calea ferată: în fiecare iarnă trenurile întârzie din cauză că macazurile se blochează, pe fondul îngheţului de la sol, dar până acum nu s-a găsit nicio soluţie. Astfel că şi acum, ca în fiecare an, avem întârzieri de sute de minute, pasageri puternic afectaţi (ca să nu zicem sinistraţi) şi, desigur, niciun responsabil.

Ultimul bilanţ raportat ieri, înaintea închiderii ediţiei noastre, arăta că trei linii de cale ferată erau închise şi au fost anulate peste 100 de trenuri, întârzierile fiind de peste 11 ore.

Închiderea drumurilor, o decizie extremă

Reprezentanţii Centrului Infotrafic din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române au declarat pentru „Adevărul“ că măsurile de restricţionare sau închidere a circulaţiei pe drumurile naţionale se iau de către Poliţia Română împreună cu administratorul de drumuri, adică CNADNR (Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale).

Cu toate acestea, în cazul unor situaţii deosebite, măsura de închidere a unui drum sau a unui segment de drum se poate lua numai de poliţie, însă ulterior trebuie anunţat şi administratorul de drum, de la care se poate obţine şi acordul în cazul în care măsura va dura mai mult timp.

„În cazul unei asemenea măsuri (de închidere a unui drum – n.r.), în capetele drumului respectiv se instalează indicatoare rutiere cu valabilitate temporară, cu semnificaţia de «Drum închis» şi, bineînţeles, sunt prezente echipaje rutiere care îndrumă circulaţia rutieră“, a explicat inspectorul de poliţie Ionuţ Dumbravă, de la Infotrafic.

El a mai precizat că în zonele respective există şi alte echipaje de poliţie care supraveghează, verifică dacă mai sunt acolo maşini sau persoane şi pot interveni în cazul în care apar incidente în acea zonă.

Desigur, nu putem să nu consemnăm că la haosul de pe şosele, pe lângă largul concurs al autorităţilor depăşite de situaţie, au contribuit şi unii şoferi. De exemplu, în aceste zile au fost identificaţi, potrivit Poliţiei Rutiere, 40 de conducători auto care nu aveau cauciucuri de iarnă.
 


Unde sunt parazăpezile?

În România este ignorată sistematic o soluţie tehnică mai mult decât simplă, verificată şi aplicată de mulţi ani în ţările civilizate, care reduce substanţial costurile inerente ale întreţinerii drumurilor şi căilor ferate pe timp de iarnă. Este vorba despre parazăpezi, acele panouri care se aşează la o anumită distanţă faţă de marginile drumurilor (sau liniilor de cale ferată) şi care, printr-un efect natural de turbionare a aerului, preiau fulgii viscoliţi de zăpadă astfel încât omătul nu mai ajunge la calea de transport. Sau, în orice caz, zăpada depusă pe asfalt, respectiv pe linia ferată, este mult mai mică şi mai uşor de îndepărtat. Ei bine, în fiecare an, statul român pierde zeci de milioane de euro din cauză că alege deszăpezirea clasică a infrastructurii în locul acestei soluţii simple, care previne înzăpezirea.


Iarna l-a prins pe Ponta în pulover de firmă

Premierul Victor Ponta a abordat o ţinută vestimentară lejeră la Comandamentul de iarnă de sâmbătă, când a anunţat Cod galben şi portocaliu de viscol pentru jumătate dintre judeţele din ţară.

Premierul a apărut îmbrăcat într-un pulover Paul&Shark, simplu, dar care costă aproximativ 1.000 de dolari.

Firma Paul&Shark, de la care se îmbracă liderul PSD, este preferată şi de preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului a apărut cu celebrul fes şi cu haina de la renumita firmă vestimentară pentru prima dată în iarna lui 2006, în timpul operaţiunii de deblocare a Văii Oltului, după ce drumul fusese acoperit cu roci căzute de pe versanţi.

Viscolul şi zăpada abundentă i-au dat prilejul consilierului prezidenţial Sebastian Lăzăroiu unei noi remarci pe un cont de socializare. „Partea bună la carambolul de pe A1 este că SMURD a ajuns înaintea pădurarilor“, a postat Lăzăroiu pe Facebook, făcând aluzie la lentoarea cu care s-a desfăşurat  operaţiunea de salvare a victimelor în cazul accidentului aviatic din Apuseni.

La rândul lui, vicepremierul Liviu Dragnea a apărut duminică, la Comandamentul de iarnă, cu un un pulover negru marca Burberry.
 


Bilanţul blocajelor

Până ieri, la ora închiderii ediţiei noastre, raportările centralizate la administratorii căilor de comunicaţii indicau zeci de drumuri din mai multe judeţe blocate, autostrăzi închise şi peste 100 de trenuri anulate.

Din cauza căderilor masive de zăpadă, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a fost nevoită să închidă şosea după şosea. Cele mai afectate judeţe sunt Vrancea, Buzău, Brăila, Covasna şi Călăraşi, unde circulaţia a fost practic paralizată după ce ambuteiajele se întindeau pe kilometri întregi.

Pe calea ferată, liniile Bucureşti Sud - Olteniţa, Ploieşti - Urziceni şi Cilibia - C.A. Rosetti sunt închise şi au fost anulate 117 trenuri, întârzierile fiind şi de peste 11 ore, potrivit datelor centralizate de CFR Călători la ora 17.00.
Totodată, circulaţia trenurilor este restricţionată pe alte 15 linii - Brăila - Făurei, Brăneşti - Lehliu, Bucureşti - Urziceni, Buzău - Făurei Fir 2, Comarnic - Valea Largă, Dudeşti - Spicu, Făurei - Urziceni, Goleşti - Călineşti, Lehliu - Feteşti, Mărăşeşti - Barboşi, Palas - Valu lui Traian, Piteşti - Piatra Olt, Ploieşti - Rîmnicu Sărat, Rîmnicu Sărat - Adjud şi Urziceni - Făurei.

Trenuri cu întârzieri foarte mari mai sunt pe liniile Bucureşti Nord - Salva (680 de minute) şi Sibiu - Bucureşti Nord (245 de minute).
 


Iarna paralizează Estul Europei

Europa Centrală şi de Sud-Est se află sub incidenţa unui val puternic de ninsori şi viscol, fiind instituite avertizările de cod galben, dar şi portocaliu, în state precum Bulgaria, România, Ungaria, Polonia, Serbia, Croaţia, Slovenia, Ucraina, Ungaria, Croaţia şi Serbia.

Ministerul Afacerilor Externe din România a emis duminică mai multe avertizări de călătorie pentru Croaţia, Serbia şi Ungaria, unde a fost instituit codul portocaliu de ninsoare şi viscol şi codul galben de ploaie îngheţată. În toate aceste ţări intră în vigoare restricţii de circulaţie.

Cei care trebuie să pornească totuşi la drum în aceste condiţii trebuie să-şi doteze maşinile pentru trafic pe timp de iarnă şi mai ales pe timp de noapte, trebuie să aibă rezerve de combustibil şi de alimente, în cazul în care rămân blocaţi pe şoselele înzăpezite.

Bulgaria
Institutul Naţional de Meteorologie si Hidrologie din Bulgaria a emis atenţionare cod galben de ninsori, polei şi vânt puternic pentru 15 districte, aflate în jumătatea estică a ţării. Vântul a bătut cu până la 80 de kilometri pe oră şi zăpada s-a aşternut într-un strat de 15-20 de centimetri.

Polonia
Zece persoane au murit de hipotermie in ultimele 36 de ore în Polonia, unde temperaturile au scăzut la minus 22 de grade Celsius în anumite regiuni. Valul de frig afectează Polonia începând de miercuri.
De asemenea, ninsorile abundente şi viscolul se manifestă şi în jumătatea sudică a Germaniei, în Alpi şi în Austria. Elveţia a fost traversată în noaptea de sâmbătă spre duminică de o furtună însoţită de rafale de vânt cu o viteză-record de peste 250 km/h.


Articole pe aceeaşi temă

VIDEO O ambulanţă care transporta o echipă de medici la Craiova pentru transplant s-a defectat în mijlocul zăpezii

VIDEO Medicii de la Fundeni au prelevat la timp organele unui bărbat din Craiova. Irinel Popescu: „Operaţia a fost foarte dificilă “

Copiii zăpezii. Operaţiune dificilă pentru salvarea a două gravide din Dragalina

FOTO VIDEO Căderile masive de zăpadă şi viscolul au paralizat judeţul Buzău

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: