Dana Cristina Gârbovan, preşedintele UNJR, o judecătoare care arată bine şi acţionează bine, crede că încrederea românilor în justiţie a scăzut ca rezultat al campaniei făcute de unele autorităţi care au vrut identificarea sistemului judiciar cu activitatea DNA, dar şi al numirilor netransparente la parchete şi al “justiţiei televizate”. Într-un răspuns la solicitarea MEDIAFAX, judecătorul Dana Gârbovan spune că e nevoie de o analiză critică susţinând că “nici până azi nu ştim cum şi când justiţia a devenit «câmp tactic» pentru SRI”. Ce spune Ion Cristoiu nici nu merită raportat. Adepţii DNA, la rândul lor, dau vina pe ineficienţa confiscărilor de către ANAF şi sentinţele prea blânde în cazul Microsoft.


Sunt pentru respectarea drepturilor omului, inclusiv ale omului corupt, şi nu sunt de acord cu amestecul SRI în justiţie, ceea ce dovedesc dând în judecată SRI. Dar sunt şi doctor în interpretarea şi folosirea de sondaje, aşa că vă spun motivele pentru care acestea sunt prostii.

Întrebarea cu justiţia nu măsoară performanţa DNA, ci ideea generală a oamenilor dacă justiţia se realizează sau nu în societatea noastră. Mă miră că la zece ani după ce am făcut un model explicativ al acestei întrebări nimeni nu a mai făcut altul. Pe vremea când mai făceam cercetare pe România şi am realizat un asemenea model, am găsit că experienţa personală (dacă respectivul şi familia sa aveau sau nu procese) era nesemnificativă (Eurobarometrul nu întreabă asta), şi la fel gradul de informare despre justiţie al persoanei respective. Răspunsurile se asociau în schimb cu nemulţumirea generală faţă de corupţie, mai ales de sistemul de relaţii, pile şi privilegii din societate, pe scurt, oamenii credeau că îi întrebăm dacă au încredere că sistemul de justiţie reuşeşte cu succes să ne facă o societate justă. Răspunsul era majoritar nu, şi ar fi fost de mirare să fie altfel, la o societate nemeritocratică precum a noastră. Or, nu e de mirare că mai puţini cred că acest lucru se întâmplă când văd oameni ca Udrea mai întâi cu cătuşe, iar după aceea arătându-şi tatuajele pe Facebook, sau condamnaţi pentru corupţie cumpărându-şi ieşirea din închisoare cu false lucrări ştiinţifice de la profesori şi judecători corupţi, sau arestaţi preventiv în domicilii de lux pe care instanţa nici nu se gândeşte să le confişte în contul statului.

Întrebări cu valoare prescriptivă se pot pune, dar nu e cazul cu asta, asta măsoară doar optimismul-pesimismul faţă de cât e de justă societatea. Se poate întreba direct performanţa DNA, a tribunalelor, a procuraturii etc., cu o întrebare de experienţă mai întâi  (aţi avut de a face cu ele în ultimul an?) şi atunci se va şti ce şi cum. Cu o colegă de la Banca Mondială am făcut un asemenea chestionar pentru DG Home, şi deşi funcţionărimea a mai pus întrebări neprofi pe acolo ca să aibă după aceea ce interpreta cum vor, tot au rămas astea clare şi specifice, şi din ele se vede clar că DNA stă bine, treptat mai bine. Cum se vede şi din analizele noastre big data pe achiziţii, că, deşi încet, practicile corupte scad. Au scăzut cu un sfert în ultimii zece ani. Urmează un asemenea nou sondaj, să vedem acolo dacă a scăzut aprecierea pentru instituţii anticorupţie.

Argumentul pe care îl fac nu e deci pe fond, ci pe metodă. Ca publicul să sancţioneze drepturile omului, trebuie să avem vreo dovadă că îi pasă de ele, or, nu auzim decât jelanii că închisorile sunt prea mici iar de Bivolaru nu îi pasă nimănui, deşi Gabriel Andreescu a scris o cerere de graţiere care merita citită. Ca publicul să sancţioneze amestecul SRI, ar trebui să ştie de el sau să îl condamne, dar nimeni nu are idee ce şi cum. Interceptările nu sunt percepute negativ, că lumea ştie că martorii mint, deci nu te poţi lipsi de ele. Per total, nu sunt dovezi că din atenţie sau informare e mai critic publicul faţă de justiţie, ci doar dovezi că pe măsură ce visul de a băga la puşcărie pe toţi cei puternici sau bogaţi păleşte, că ies repede şi fără mari costuri în fiecare zi, lumea îşi pierde încrederea că va vedea vreo schimbare radicală în societatea noastră, pentru care majoritatea ar da dracului oricând orice proceduri sau drepturi ale omului.

Puteţi comenta acest text pe portalul România Curată