Activitatea ANRMAP, reclamată la DNA de către Corpul de Control al prim-ministrului

Activitatea ANRMAP, reclamată la DNA de către Corpul de Control al prim-ministrului

Sediul DNA București

Corpul de Control al prim-ministrului a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cu privire la activitatea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) despre care Victor Ponta afirma că "devenise un cabinet de avocatură pentru cine vroia fonduri".

Ştiri pe aceeaşi temă

"La data de 16 octombrie 2012, pe rolul DNA a fost înregistrată sesizarea Corpului de Control al Primului Ministru în legătură cu activitatea ANRMAP. Având în vedere stadiul cercetărilor, în acest moment, informaţii suplimentare nu sunt publice, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. 1 lit. e, f din Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public", a răspuns, vineri, Biroul de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la o solicitare a agenţiei Mediafax din data de 19 octombrie.

Potrivit articolului 12, alineatul 1, literele e şi f, din Legea 544/2001, nu pot fi date publicităţii "informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare" şi "informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces".

În 18 septembrie, premierul Victor Ponta afirma că cel mai mare dezastru în absorbţia fondurilor europene a fost produs în perioada 2009-2011 de către Autoritatea pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), care devenise un un cabinet de avocatură pentru cine vroia să ia fonduri.

"Cel mai mare dezastru în absorbţia fondurilor europene a fost produs în 2009-2011 de către ANRMAP, de către cei care gestionează achiziţiile publice. A fost acolo o doamnă care a fost o catastrofă şi, practic, toate proiectele care au trecut pe la ANRMAP sunt considerate de către autoritatea de audit, atât cea naţională, cât şi cea europeană, ca fiind absolut nesatisfăcătoare. ANRMAP-ul, de fapt, era un cabinet de avocatură, de consultanţă, pentru cine vroia să ia fonduri, cam aşa se comporta ANRMAP până pe 7 mai (când a preluat USL guvernarea-n.r.)", declara primul-ministru.
În intervalul indicat de premierul, ANRMAP a fost condusă de Cristina Trăilă (PDL).

Premierul preciza că Guvernul a făcut sesizările de rigoare şi s-a arătat convins că, la un moment dat, "DNA va avea timp să studieze aceste lucruri".

Ponta mai declara că pe zona de achizţii publice au fost operate modificările de proceduri, iar autorităţile române negocia cu Comisia Europeană (CE) corecţiile şi cât pot fi reduse eventualele sacţiuni pentru programele derulate până în noienmbrie 2011, pentru cele din 2012 nefiind niciun fel de problemă.

Joi, 25 octombrie, CE a informat autorităţile române că a decis să presuspende cea mai mare parte din trei programe cofinanţate prin fondurile structurale ale UE, respectiv "Transport", "Regional" şi "Creşterea competitivităţii economice", România având la dispoziţie două luni pentru remedierea deficienţelor.

Potrivit unui comunicat CE, joi dimineaţă, serviciile Comisiei Europene au informat autorităţile române, printr-o scrisoare, că au decis să "presuspende" cea mai mare parte din trei programe cofinanţate prin fondurile structurale ale UE.

"Acest fapt vine ca urmare a unor deficienţe grave din cadrul sistemului de gestionare şi control al programelor Transport, Regional şi Creşterea competitivităţii economice. Problemele sunt legate de domeniul achiziţiilor publice, al bunei gestiuni financiare, precum şi de prevenirea şi detectarea fraudei şi a conflictelor de interese. Această acţiune este urmarea unei analize aprofundate şi înseamnă că nu se vor mai face plăţi până la adoptarea unor măsuri pentru remedierea acestor probleme. Creanţele vor fi însă rambursate imediat ce acţiunile necesare sunt întreprinse de autorităţile române", precizează CE.

De asemenea, "pentru a proteja bugetul UE", au fost propuse corecţii financiare pentru aceste trei programe şi pentru programul "Mediu", arată sursa citată.

"Acestea ar acoperi între 10 şi 25% din plăţi. Dar aceşti bani nu ar trebui pierduţi. Dacă România acceptă corecţiile, sumele în cauză ar putea fi utilizate pentru alte proiecte - corect implementate - din cadrul aceluiaşi program", se menţionează în comunicat.
CE precizează că măsurile adoptate fac parte dintr-o procedură reglementată de protejare a intereselor financiare ale UE şi a modalităţilor de utilizare a banilor contribuabililor, Comisia aplicând aceleaşi norme şi standarde pentru toate statele membre.

"În urma celor trei scrisori (câte una pentru fiecare program vizat), România are la dispoziţie două luni pentru a reacţiona şi apoi pentru a demonstra că a luat toate măsurile necesare pentru a remedia deficienţele identificate şi că sistemele de gestionare şi control funcţionează în mod adecvat. Acest rezultat va trebui confirmat printr-un raport din partea Autorităţii Naţionale de Audit. Doar în acest caz Comisia va fi în măsură să reia plăţile", se subliniază în comunicat.
Comisia arată că s-au făcut misiuni de audit în 2010 şi 2011, în urma cărora au fost identificate deficienţe grave cu privire la sistemul de gestionare şi control pentru fondurile structurale din România, astfel că au fost întrerupte plăţile efectuate prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) şi al Fondului de coeziune la mijlocul anului 2011. În decembrie 2011, Comisia a reluat plăţile, în urma angajamentului ferm al României de a îmbunătăţi sistemul de gestionare şi control pentru achiziţiile publice.
Autorităţilor române li s-a solicitat ca, până la mijlocul anului 2012, să demonstreze că sistemul funcţionează în mod eficient. Cu toate acestea, rezultatele misiunilor de audit efectuate în iunie/iulie 2012 atât de auditori naţionali, cât şi de auditori ai Comisiei arată că persistă deficienţe grave. "În aceste condiţii, Comisia nu poate efectua plăţi", explică CE.

Potrivit Comisiei, ar trebui să se tragă învăţăminte din experienţa perioadei actuale. "Este vital ca viitorul sistem de gestionare şi control din România să abordeze deficienţele actuale şi să producă rezultate cu privire la proiecte care respectă reglementările juridice şi sunt viabile din punct de vedere economic, răspunzând provocărilor cu care se confruntă România. Propunerile Comisiei pentru perioada 2014-2020 se bazează pe premisa că instrumentele de investiţii ale UE răspund necesităţilor în materie de investiţii de pe teren şi că sunt disponibile resurse suficiente pentru a pune în aplicare reformele şi transformările structurale necesare pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale Strategiei Europa 2020", notează CE.

În 24 iulie, fostul procuror şef al DNA, Daniel Morar, afirma, într-un interviu dat agenţiei Mediafax, că din punct de vedere profesional i-ar fi plăcut ca după şapte ani de conducere a Direcţiei, să fie o cazuistică mai bine conturată pe frauda în achiziţii publice. Din punctul său de vedere, domeniul achiziţiilor este perfect descoperit.

Morar susţinea că e un fenomen prin care statul român, ca orice stat de altfel, pierde extrem, extrem de mulţi bani.

"Iarăşi nu e vorba doar de combaterea acestui fenomen prin mijloace penale şi trebuie să vă spun că dificultatea magistraţilor este cu atât mai mare cu cât nu există incriminată nicăieri în legislaţia română, nici în cea generală, nici în cea specială, o infracţiune specifică, care să combată frauda în achiziţii publice. Trebuie să mergem la un text general de abuz în serviciu, ceea ce nu e în regulă, adică nu contribuie nicidecum la limpezirea fenomenului. Dacă v-aţi uitat şi în raportul de ţară, şi experţii europeni ne spun că statul român are o problemă cu controlul achiziţiilor publice, cu represiune penală a acestui fenomen şi vorbeşte inclusiv de lipsa de expertiză a magistraţilor în domeniu", explica Daniel Morar (în prezent, delegat prim-procuror general al României-n.r.).


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările