Oamenii sunt cea mai valoroasă resursă a unui oraş. De ce sunt ignoraţi?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Desen de Dan Perjovschi
Desen de Dan Perjovschi

Grija edililor pentru traficul motorizat este îngrijorătoare atunci când se ignoră oamenii. În Bucureşti, calitatea trotuarelor este foarte proastă, acolo unde nu sunt ocupate de maşini. Infrastructura pentru biciclete este la pământ, cu toate ca sumele cheltuite depăşesc 10 milioane de euro. Iar transportul public, cu toate că deserveşte de 3 ori mai mulţi oameni decât transportul motorizat individual, nu este prioritizat.

În România există o lege care vorbeşte despre protecţia persoanelor cu dizabilităţi, însă, din 2006, este ignorată. Iar în 2012 a aparut un normativ (NP 051-2012) care precizează cum trebuie să fie accesibilizat spaţiul public şi privat.

Ce este accesul ?

Accesul la lumea înconjurătoare este fundamental pentru persoanele cu dizabilităţi. Accesul înseamnă a merge la grădiniţă şi la şcoală, a putea alege orice formă de educaţie superioară şi a o putea urma, ca şi ceilalţi, a alege o carieră şi a te bucura de ea ulterior. Accesul se face prin metode, tehnici şi flexibilitate în curicula educaţională, prin rampe cu un unghi corect, prin amplasarea semnalelor audio pentru nevăzători pe stradă şi în clădiri, a semnalelor luminoase pentru cei fără auz sau prin utilizarea pictogramelor în toate spaţiile publice. Acces înseamnă că, atunci când îţi doreşti să ieşi cu prietenii undeva, să o poţi face, fără a căuta ore în şir un local fără trepte. Accesul înseamnă să poţi utiliza softuri, aplicaţii, programe şi site-uri web cu aceeaşi uşurinţă ca toţi ceilalţi. Accesul este corect atunci când lucrurile care altora le par simple vor fi la fel şi pentru cei cu dizabilităţi*.

Normativul 051 prevede că înălţimea rampelor pietonale, adică locul pe unde traversam strada, să nu depăşească 2 centimetri.

În urmă cu două săptămâni am luat ruleta şi am vrut să văd cum este respectată această înălţime maximă.

Am fost să văd lucrările de pe Pantelimon, Calea Victoriei şi Bulevardul Unirii. Şi am fost şi pe strada Buzeşti. Nu e o surpriză ce am măsurat: rampele de acces motorizat sunt mai mici decât cele pietonale. Greşim când cerem un oraş pentru oameni, nu pentru maşini ?

Dacă mai ţii minte cum e să mergi pe jos, dacă eşti părinte cu un copil în carucior şi ştii ce greu e să te plimbi cu copilul prin Bucureşti, dacă eşti bătrân sau o persoană în scaun rulant, te aşteptăm sâmbătă, 19 iulie 2014, la Marşul Pietonilor. Vom pleca după ora 11 din Piaţa Universităţii şi vom merge pe jos până la Piaţa Unirii.

SURSĂ: incluziune.org

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite